Milioane de români au muncit decenii întregi pe salariul minim și ajung la pensionare cu o întrebare simplă, dar fără un răspuns la îndemână: cât vor primi lunar? Cifra nu e fixă și nu e aceeași pentru toți. Iar motivul ține de felul în care funcționează sistemul de pensii din România — un mecanism pe care puțini îl înțeleg cu adevărat înainte să fie prea târziu să mai facă ceva.
Hai să descifrăm cum se calculează pensia unui om care a lucrat 30 de ani pe salariul minim și de ce doi colegi de generație, cu aceeași vechime, pot primi sume diferite la final.
Cum funcționează, de fapt, calculul pensiei
Sistemul românesc de pensii nu ia în calcul ultimul salariu, așa cum cred mulți. Pensia se construiește an de an, lună de lună, pe baza unui raport simplu: cât ai câștigat tu față de cât câștiga, în medie, un angajat din România în același moment. Fiecare lună lucrată generează un punctaj parțial, iar suma tuturor acestor punctaje, înmulțită cu valoarea punctului de referință, dă pensia finală. În 2026, valoarea punctului de referință este de 81 de lei.
Problema cu salariul minim e că raportul dintre el și salariul mediu brut s-a schimbat enorm de-a lungul deceniilor. Un om care a lucrat pe salariul minim în anii 2000 a contribuit la un raport diferit față de unul care a lucrat pe salariul minim în 2020 sau 2025. Prin urmare, nu poți lua salariul minim din 2026 și să îl aplici retroactiv pe toți anii de muncă — fiecare perioadă se calculează separat, cu cifrele din acel an. Asta înseamnă că pensia poate varia semnificativ de la o persoană la alta, chiar dacă biografiile lor par identice.
Punctele de stabilitate: bonusul pe care mulți nu îl știu
Și mai e ceva. Legea pensiilor prevede un avantaj concret pentru cei care au acumulat mai mult de 25 de ani de contribuție: punctele de stabilitate. Pentru fiecare an lucrat între al 25-lea și al 35-lea an de contribuție, angajatul primește câte 0,50 puncte suplimentare, indiferent de salariul pe care l-a avut. Pentru cineva cu exact 30 de ani de vechime, calculul e direct: cinci ani înmulțit cu 0,50 puncte înseamnă 2,50 puncte de stabilitate. La valoarea actuală a punctului de referință de 81 de lei, aceste puncte adaugă 202,50 lei la pensia lunară.
Detaliul care schimbă tot: aceste puncte de stabilitate pot reprezenta diferența dintre o pensie sub pragul minim și una care îl depășește confortabil. Luând un scenariu orientativ în care persoana a acumulat aproximativ 15 puncte contributive, totalul ajunge la 17,50 puncte. Înmulțit cu 81 de lei, rezultatul este o pensie de aproximativ 1.417 lei pe lună — sumă care crește dacă au existat și perioade cu salarii mai mari, sau scade dacă punctajul contributiv e mai modest.
Ce se întâmplă când pensia calculată e prea mică și ce poți face acum
Cei care se situează sub pragul indemnizației sociale minime garantate pot beneficia de completarea acordată de stat, cu condiția să îndeplinească criteriile legale. Practic, dacă pensia calculată iese la 1.100 de lei, statul acoperă diferența față de minimul stabilit prin lege. Nu e un drept automat — trebuie solicitat și verificat individual la Casa de Pensii. Există și un aspect pe care puțini îl verifică înainte de pensionare: dacă angajatorul a plătit efectiv contribuțiile declarate. Stagiul de cotizare trebuie verificat periodic, nu doar cu o lună înainte de dosarul de pensie.
1
2
3
4Oricine vrea să știe exact ce pensie îl așteaptă poate solicita un extras de cont individual de la Casa Națională de Pensii Publice — un document care arată punctajul acumulat an de an, disponibil online prin portalul instituției. Pensia de 1.417 lei din exemplul de mai sus nu e nici îmbucurătoare, nici catastrofală — e o cifră reală, cu care trăiesc milioane de oameni în România. Întrebarea adevărată nu e cât vei primi, ci dacă știi din timp ce te așteaptă.