Senatorul liberal Lucian Rusu a preluat miercuri, 2 septembrie 2026, președinția Comisiei pentru afaceri europene din Senat, după ce PNL a înlocuit reprezentantul PACE care conducea structura. Schimbarea vine cu o agendă concretă — și cu un moment european în care miza e mai mare decât pare.
PNL și-a crescut numărul de senatori și a revendicat această funcție, considerată una dintre cele mai importante din relația cu Bruxelles-ul. Comisia pentru afaceri europene nu are doar rol consultativ — avizele ei pot bloca sau accelera transpunerea directivelor europene în legislația națională, iar prin procedura de control al subsidiarității, senatorii pot semnala Comisiei Europene că un proiect legislativ afectează interesele României înainte ca acesta să devină obligatoriu.
Patru priorități clare, anunțate din prima zi
Rusu nu a preluat funcția fără să anunțe o agendă. El a enumerat patru direcții pe care intenționează să le urmărească: negocierea bugetului UE pentru perioada 2028–2034, atragerea și utilizarea eficientă a fondurilor europene, consolidarea poziției României în dosarele de securitate și energie ale continentului, și sprijinirea Republicii Moldova în procesul de aderare la UE. Nu e o listă de intenții — fiecare punct are un calendar real și mize financiare sau geopolitice concrete.
Bugetul multianual al UE pentru 2028–2034 este, de departe, cel mai mare pariu. Negocierile vor prinde contur în 2027, iar statele membre trebuie să își apere pozițiile din timp. România a beneficiat substanțial din bugetele anterioare — fonduri pentru infrastructură, agricultură, dezvoltare regională —, dar a avut de-a lungul anilor probleme serioase cu rata de absorbție. „Fiecare euro european trebuie să se transforme în investiții, locuri de muncă și dezvoltarea comunităților”, a transmis noul președinte al comisiei.
2,5 miliarde din programul SAFE și poziția strategică a României
Rusu a invocat explicit programul SAFE, prin care România a primit deja prima tranșă de 2,5 miliarde de euro, fonduri destinate cu precădere domeniului apărării și securității. El a subliniat că poziția strategică a României la Marea Neagră și pe flancul estic al NATO și al UE trebuie valorificată activ în negocierile europene, nu doar menționată în discursuri. E o distincție care contează: România are, geografic și strategic, argumente solide la masa Bruxelles-ului — dacă știe să le folosească.
Declarația care a atras cel mai mult atenția după vot a vizat exact acest echilibru: „România este un stat care respectă regulile europene, dar care trebuie să își apere mai bine interesele în Europa și să fie un partener activ.” Formulat din această funcție, mesajul capătă greutate instituțională. Comisia pe care o conduce Rusu lucrează în umbra presei, dar deciziile ei au efecte directe asupra modului în care legislația europeană intră în vigoare în România.
Republica Moldova și primul test real al noului mandat
Republica Moldova rămâne, în viziunea lui Rusu, o prioritate care depășește diplomaticul: „Suntem și trebuie să rămânem principalii susținători ai acestui proces de aderare care pentru noi înseamnă mai mult decât o chestiune de politică externă.” Procesul de aderare al Republicii Moldova a intrat într-o etapă mai tehnică și mai solicitantă, iar sprijinul parlamentar al României poate face diferența în ritmul negocierilor de la Bruxelles.
Lucian Rusu nu e un debutant în politică, dar nici un nume care a dominat agenda publică până acum. Tocmai de aceea, modul în care va gestiona funcția în lunile care urmează va fi revelator — nu prin ce a spus la preluarea mandatului, ci prin ce va face când va trebui să ia poziție în dosare europene complicate, cu miză financiară sau geopolitică reală pentru România. Dacă declarațiile de miercuri rămân doar un discurs de inaugurare, nu va dura mult până când cineva va nota asta. Iar România are nevoie, în această perioadă, de altceva decât de discursuri frumoase.