ANAF a pornit o campanie amplă de verificări fiscale care vizează un tipar bine cunoscut, dar greu de dovedit până acum: oameni fără venituri declarate care trăiesc din plin și care au pus totul pe numele altora. Primele dosare arată plăți cash de sute de mii de euro fără nicio explicație credibilă.
Nu e vorba de o acțiune spontană. ANAF urmărește de ceva vreme un fenomen care a crescut în paralel cu lipsa de consecințe: dacă poți cumpăra un apartament sau o mașină de lux fără să justifici banii, de ce ai declara vreun venit? Campaniile anterioare au lovit mai mult în firme. Acum, fiscul s-a întors spre persoane fizice — și a venit cu exemple concrete.
Mașini de peste 150.000 de euro pe numele bunicilor
Șeful ANAF a semnalat public un tipar repetat: persoane fără niciun venit înregistrat care achiziționează autoturisme de peste 150.000 de euro, plasate legal pe numele bunicilor. Logica e simplă — bunicul cu pensie mică nu atrage suspiciuni, iar tranzacția pare un gest de familie. Doar că inspectorii au început să urmărească exact aceste situații.
Un caz concret documentat în primele verificări: o plată cash de 100.000 de euro pentru un autoturism. Un altul: peste jumătate de milion de lei achitat la fel, fără niciun traseu bancar. Bani gheață, bunuri pe numele altora, venituri declarate zero. Acesta e modelul pe care ANAF încearcă să îl dezmembreze acum.
„Când vorbim de venituri zero și bunuri cu valoarea mai mare de 150.000 de euro, nu este vorba despre un pic de evaziune fiscală, pe ici-colo. Vorbim de cazuri de mare evaziune, care ar fi trebuit să fie tratate de foarte mult timp”, a spus economistul Christian Năsulea. E o observație greu de contrazis. Dacă cineva poate plăti cash un sfert de milion de lei pentru o mașină, dar nu are declarată nicio sursă de venit, întrebarea nu e dacă există o problemă — ci de ce a durat atât să fie sesizată.
Influenceri și fotbaliști, pe lista controalelor ANAF
ANAF a extins campania în două direcții care au stârnit mai mult interes public decât cazurile obișnuite de evaziune. Prima: industria videochatului, unde diferența dintre veniturile reale și cele declarate e uriașă. Sumele nedeclarate individual variază între 200.000 și 3,15 milioane de lei, iar totalul depășește 64 de milioane de lei — dintr-un singur sector.
A doua direcție: aproape 400 de influenceri verificați după ce au încasat venituri totale de 280 de milioane de lei care nu au ajuns nicăieri în declarații. La care se adaugă conturile a peste 200 de fotbaliști și antrenori blocate de autorități pentru neplata taxelor aferente perioadelor 2019-2020. Sunt categorii diferite de populație, dar cu o trăsătură comună: venituri mari, vizibilitate publică și, până acum, impunitate aproape totală.
Și mai e ceva. Faptul că ANAF alege să comunice public aceste cifre și categorii nu e întâmplător. E un mesaj de descurajare la fel de important ca acțiunea în sine: dacă ești influencer cu venituri din colaborări nedeclarate sau sportiv cu contracte structurate să evite taxele, știi acum că nu mai ești invizibil.
Ce urmează și de ce contează pentru toată lumea
Cetățenii care pot demonstra proveniența legală a banilor n-au de ce să se teamă — procedura ANAF vizează neconcordanțele evidente, nu oamenii cu venituri normale și cheltuieli normale. Dar pentru cine a construit ani de zile un stil de viață pe bani nedeclarați, campania de față e altceva decât o simplă verificare de rutină.
Un cetățean întrebat pe stradă a pus-o simplu: „Din punctul meu de vedere, e ceva corect să declari averile pe care le ai. Au dreptate cei care vor să îi verifice pe cei care au veniturile astea.” ANAF urmează să extindă verificările și spre alte categorii. Deocamdată, instituția nu a anunțat un calendar precis, dar direcția e clară: orice neconcordanță semnificativă între stilul de viață și veniturile declarate poate declanșa o investigație.
Detaliul care contează cu adevărat nu e amploarea campaniei — e faptul că instrumentele există de ani de zile, dar n-au fost folosite sistematic. Baze de date cu tranzacții imobiliare, registre auto, informații bancare. Fiscul a avut acces la toate astea și înainte. Dacă acțiunea de față va rămâne un episod izolat sau va deveni o practică permanentă, asta e întrebarea reală. România a mai văzut campanii fiscale care au început zgomotos și s-au stins discret. Deocamdată, cifrele din primele dosare arată că de data asta s-a mers mai departe decât de obicei.