Mana, cunoscută în literatura de specialitate și sub numele de fitoftoroză, este una dintre cele mai păgubitoare boli ale tomatelor și cartofului. În anii cu veri ploioase și nopți răcoroase, poate compromite aproape întreaga recoltă în doar câteva zile. De multe ori, agricultorii observă boala abia când plantele încep să se înnegrească, însă în acel moment este deja prea târziu pentru a mai salva cultura.
Specialiștii arată că succesul în lupta cu mana nu depinde atât de tratamente, cât de depistarea timpurie și de respectarea măsurilor de prevenție. Primele pete apar cu câteva zile înainte ca boala să se extindă, iar intervenția rapidă poate face diferența dintre o recoltă salvată și una compromisă.
Ce este mana tomatelor
Mana este provocată de agentul patogen Phytophthora infestans, un organism asemănător ciupercilor care atacă plantele din familia Solanaceae.
Cele mai afectate culturi sunt:
- tomatele;
- cartoful;
- vinetele;
- ardeiul.
În România, cele mai mari pagube apar la tomate și cartof, deoarece acestea sunt cultivate pe suprafețe mari și adesea în apropiere una de alta.
De ce cartoful poate îmbolnăvi tomatele
Puțini cultivatori știu că, în foarte multe cazuri, infecția începe în cultura de cartof.
Frunzișul cartofului este mai des, se usucă mai greu după ploaie și creează un microclimat ideal pentru dezvoltarea manei. Sporii produși aici sunt transportați apoi de:
- vânt;
- picăturile de ploaie;
- apa de irigare;
- uneltele agricole;
- resturile vegetale.
Din acest motiv, dacă în apropierea unei culturi de tomate există cartofi afectați, riscul de infectare crește considerabil. Chiar și o seră nu oferă protecție totală împotriva sporilor purtați de vânt.
Când apare mana
Boala nu apare întâmplător.
Pentru ca sporii să germineze sunt necesare două condiții principale:
- umiditate ridicată;
- temperaturi moderate.
Cele mai favorabile intervale sunt cele cu temperaturi între 15 și 22°C și frunze umede timp de mai multe ore.
Situațiile cu risc maxim
Cultivatorii trebuie să verifice cultura imediat după:
- nopți cu rouă abundentă;
- ceață persistentă;
- ploi repetate;
- diferențe mari între temperatura zilei și a nopții;
- perioade cu umiditate peste 90%;
- irigarea prin aspersie;
- aerisirea insuficientă a solarului.
Dacă două sau trei dintre aceste condiții apar simultan, riscul dezvoltării bolii crește foarte mult.
Primele simptome pe frunze
În faza incipientă apar pete mici, verzui sau brun-oliv, cu aspect umed.
Acestea sunt localizate, de regulă, pe frunzele inferioare.
Pe măsură ce evoluează:
- petele cresc rapid;
- marginile devin neregulate;
- țesutul capătă culoare brun-negricioasă.
În diminețile umede, pe partea inferioară a frunzei apare un puf albicios, reprezentând sporii agentului patogen.
Acesta este unul dintre cele mai sigure semne că este vorba despre mană.
Cum se deosebește de alte probleme
Îmbătrânirea naturală
Frunzele bătrâne se îngălbenesc lent și uniform.
Nu apar pete umede și nici puf alb.
Arsurile solare
Au margini bine delimitate și nu se extind de la o zi la alta.
Alternarioza
Produce pete circulare concentrice, asemănătoare unor cercuri.
La mană, petele sunt neregulate și se extind foarte repede.
Simptome pe tulpini
Dacă boala ajunge pe tulpină, apar:
- pete brun-negricioase;
- zone alungite;
- țesut ușor adâncit.
În această etapă circulația sevei este afectată, iar planta începe să se ofilească.
Simptome pe fructe
Fructele verzi sunt cele mai vulnerabile.
Primele semne sunt:
- pete brune tari;
- zone ușor adâncite;
- culoare neuniformă.
În scurt timp apar infecții secundare, iar fructele putrezesc.
Cum verifici cultura
Specialiștii recomandă un control de 10-15 minute în fiecare dimineață.
Ordinea ideală este:
- cultura de cartof;
- frunzele inferioare ale tomatelor;
- plantele din colțurile solarului;
- zonele mai dese;
- plantele aflate lângă pereți.
Dimineața, înainte ca roua să se usuce, simptomele sunt mult mai ușor de observat.
Cum previi apariția manei
Prevenția este cea mai eficientă armă.
Aerisirea solarului
Ferestrele și ușile trebuie deschise zilnic pentru reducerea umidității.
Udarea
Apa se aplică numai la baza plantei.
Frunzele trebuie să rămână uscate.
Udarea se face dimineața.
Eliminarea frunzelor inferioare
Frunzele care ating solul trebuie îndepărtate treptat.
Nu se elimină foarte multe odată deoarece planta intră în stres.
Mulcirea
Mulciul reduce stropirea frunzelor cu particule de sol în timpul ploilor și al udării.
Se poate folosi:
- paie;
- iarbă uscată;
- compost matur;
- folie specială.
Distanțele dintre plante
Plantarea prea deasă favorizează apariția bolii.
Aerul trebuie să circule liber printre plante.
Fertilizarea
Excesul de azot produce frunziș bogat și foarte sensibil la infecții.
În schimb, aportul echilibrat de:
- potasiu;
- fosfor;
- calciu;
- microelemente
crește rezistența plantelor.
Ce faci la primele pete
Intervenția trebuie făcută imediat.
Se recomandă:
- îndepărtarea frunzelor afectate;
- dezinfectarea foarfecii;
- scoaterea resturilor vegetale din cultură;
- verificarea tuturor plantelor din apropiere.
Resturile bolnave nu se pun în compost deoarece sporii pot supraviețui.
Produse biologice
În fazele incipiente pot fi utilizate produse pe bază de microorganisme benefice, precum:
- Fitosporin-M;
- Alirin-B;
- preparate cu specii de Trichoderma.
Acestea au rol preventiv și sunt eficiente doar când infecția este la început.
Fungicide utilizate în România
Dacă boala este în dezvoltare, se folosesc fungicide omologate, respectând întotdeauna eticheta și timpul de pauză până la recoltare.
Printre substanțele și produsele folosite în practică se regăsesc:
- Revus;
- Consento;
- Ordan;
- Quadris;
- Profit Gold;
- Curzate;
- OxiHOM;
- Abiga-Peak.
Fungicidele trebuie alternate pentru a reduce riscul apariției rezistenței agentului patogen.
Greșeli frecvente
Mulți cultivatori pierd recolta din cauza unor greșeli aparent minore:
- udă frunzele seara;
- închid complet solarul peste noapte;
- lasă buruienile să îndesească cultura;
- aplică prea mult azot;
- așteaptă ca petele să dispară singure;
- folosesc același fungicid ani la rând.
Funcționează leacurile populare?
În gospodării sunt cunoscute numeroase soluții:
- lapte cu iod;
- bicarbonat;
- zer;
- drojdie;
- sârmă de cupru introdusă în tulpină.
Aceste metode pot avea un efect limitat, mai ales ca măsuri preventive, însă în cazul unei infecții active nu înlocuiesc tratamentele omologate și nu pot opri singure evoluția bolii.
Recomandări pentru sezonul următor
Dacă mana apare în fiecare an, merită luate câteva măsuri încă dinainte de plantare:
- alegerea hibrizilor cu toleranță ridicată la mană;
- rotația culturilor timp de cel puțin 3-4 ani;
- eliminarea completă a resturilor vegetale după recoltare;
- dezinfectarea tutorilor, sforilor și uneltelor;
- evitarea plantării tomatelor lângă cartof.
Mana tomatelor nu apare peste noapte. Cu câteva zile înainte ca plantele să se înnegrească, ele transmit semnale clare: pete umede pe frunze, zone brune care se extind rapid și un puf albicios pe partea inferioară a frunzelor. Verificarea atentă a culturii după ploi, aerisirea corectă a solarului, udarea doar la rădăcină și intervenția imediată la primele simptome rămân cele mai eficiente metode pentru limitarea pagubelor. În anii favorabili bolii, câteva minute de inspecție zilnică pot face diferența dintre o recoltă sănătoasă și una compromisă.
