În fiecare vară, aceeași problemă îi pune în dificultate pe grădinari. Roșiile ajung aproape coapte, iar după o ploaie sau o udare mai abundentă crapă chiar pe plantă. În același timp, castraveții care până ieri aveau un gust plăcut devin amari și greu de consumat.
La prima vedere, cele două probleme par fără legătură. În realitate, cauza este aproape aceeași: stresul provocat de căldură și variațiile bruște ale umidității din sol.
Specialiștii spun că nu doar lipsa apei este problema, ci alternanța dintre perioadele de secetă și udările abundente. Plantele reacționează diferit, însă rezultatul este același: producția își pierde din calitate.
De ce crapă roșiile
Tomatele dezvoltă un sistem radicular puternic, capabil să extragă apă din straturile mai adânci ale solului.
Totuși, în perioadele foarte călduroase, când fructele sunt în plină creștere, această rezervă nu mai este suficientă.
Pe măsură ce solul se usucă:
- creșterea fructului încetinește;
- coaja își pierde elasticitatea;
- pereții celulari devin mai rigizi.
Problema apare în momentul în care, după câteva zile de secetă, planta primește brusc foarte multă apă.
Rădăcinile absorb rapid umiditatea, pulpa fructului începe să se umfle, însă coaja nu mai poate ține pasul cu această creștere accelerată și se crapă.
Fenomenul apare frecvent după:
- ploi abundente;
- udări foarte mari după o perioadă lungă fără apă;
- irigare neregulată.
Cum recunoști crăparea provocată de udare
Există câteva semne specifice:
- crăpături circulare în jurul codiței;
- fisuri care pornesc radial din zona pedunculului;
- apariția crăpăturilor la una sau două zile după ploi ori udări abundente.
Dacă partea inferioară a fructului se înnegrește și se adâncește, problema este diferită și poate indica putregaiul apical, asociat de regulă cu deficitul de calciu și variațiile de umiditate.
Ce favorizează apariția crăpăturilor
Pe lângă udarea neregulată, mai există câțiva factori care agravează situația:
- temperaturile foarte ridicate;
- expunerea directă la soare după îndepărtarea excesivă a frunzelor;
- umiditatea ridicată din solar;
- soiurile cu fructe foarte mari și coajă subțire.
Roșiile cherry și multe dintre soiurile moderne au, în general, o rezistență mai bună la crăpare.
Cum previi crăparea tomatelor
Agronomii recomandă câteva măsuri simple:
- udări regulate, fără perioade lungi de secetă;
- aplicarea unui strat de mulci de 5-7 cm;
- recoltarea fructelor aflate aproape de maturitate înaintea ploilor abundente;
- păstrarea unei părți din frunziș pentru umbrirea fructelor;
- evitarea eliminării unui număr mare de frunze într-o singură zi.
De ce devin castraveții amari
La castravete mecanismul este diferit.
Gustul amar este produs de o substanță naturală numită cucurbitacină.
Aceasta este sintetizată de plantă ca mecanism de apărare atunci când este supusă stresului.
Printre factorii care stimulează apariția gustului amar se numără:
- seceta;
- temperaturile peste 30°C;
- udarea cu apă foarte rece;
- diferențele mari dintre zi și noapte;
- lipsa apei în perioada de creștere.
Spre deosebire de tomate, castravetele are rădăcini superficiale și depinde mult mai mult de umiditatea constantă din stratul superior al solului.
Cum îți dai seama că problema este stresul plantei
În cele mai multe cazuri:
- gustul amar apare în zona codiței;
- coaja este mai amară decât miezul;
- fenomenul apare după perioade foarte călduroase.
Dacă întregul fruct este amar încă de la începutul sezonului, cauza poate fi caracteristica soiului cultivat.
Cum previi gustul amar
Specialiștii recomandă:
- udări dese și moderate;
- folosirea exclusivă a apei încălzite natural;
- mulcirea terenului;
- aerisirea zilnică a solarului;
- umbrirea culturii în timpul caniculei;
- recoltarea frecventă a castraveților.
Fructele lăsate prea mult pe plantă devin mai amare și încetinesc formarea altora noi.
Mulciul reduce stresul plantelor
Mulcirea este una dintre cele mai eficiente metode de protecție împotriva temperaturilor extreme.
Se poate folosi:
- paie;
- iarbă uscată;
- compost matur;
- folie agricolă.
Mulciul reduce evaporarea apei, menține temperatura solului mai constantă și limitează variațiile bruște de umiditate.
Apa rece poate provoca probleme
Mulți grădinari folosesc direct apă din fântână sau din puț.
În zilele foarte călduroase, diferența mare dintre temperatura apei și cea a solului produce un nou stres pentru plante.
Apa destinată irigării este recomandat să fie lăsată câteva ore în recipiente pentru a ajunge la temperatura mediului.
Fertilizarea influențează calitatea fructelor
Plantele aflate în deficit nutritiv reacționează mai puternic la stres.
Un aport echilibrat de:
- potasiu;
- calciu;
- magneziu;
- microelemente;
ajută la formarea unor fructe mai rezistente și reduce efectele temperaturilor extreme.
Greșelile cele mai frecvente
Cele mai întâlnite erori sunt:
- udarea o singură dată pe săptămână, în cantități foarte mari;
- alternarea secetei cu excesul de apă;
- folosirea apei foarte reci;
- îndepărtarea excesivă a frunzelor de la tomate;
- lipsa mulcirii;
- recoltarea prea târzie a castraveților.
Cum poți salva recolta în perioadele caniculare
În timpul valurilor de căldură este recomandat ca plantele să fie ajutate să treacă mai ușor peste stres.
Pe lângă udările regulate și mulcire, o atenție deosebită trebuie acordată aerisirii solariilor și menținerii unei umidități constante în sol. În culturile unde irigarea zilnică nu este posibilă, menținerea unui strat protector de mulci și evitarea fluctuațiilor mari de apă reprezintă cele mai eficiente măsuri pentru limitarea crăpării roșiilor și a apariției gustului amar la castraveți.
În cele mai multe situații, problema nu este lipsa apei, ci modul în care aceasta este administrată. O irigare constantă, adaptată temperaturii și stadiului de dezvoltare al plantelor, rămâne cea mai sigură metodă pentru obținerea unor roșii sănătoase și a unor castraveți fără gust amar.
