Alocația copiilor între 3 și 18 ani ar putea fi redusă de la 292 de lei la 100 de lei, iar diferența ar urma să fie mutată într-o nouă formă de sprijin: „bursa de prezență”. Măsura apare într-o propunere legislativă inițiată de parlamentari UDMR și depusă în Parlament. Proiectul nu este lege în acest moment și nu se aplică acum familiilor. El se află încă în procedură parlamentară, iar forma finală poate fi modificată, respinsă sau adoptată ulterior.
Propunerea legislativă are numărul B262/2026 și vizează modificarea Legii nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, dar și a Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023. Pe fișa Senatului, inițiativa apare ca propunere legislativă, cu mai mulți inițiatori din UDMR, dar și semnatari din alte grupuri parlamentare. Documentul a fost înregistrat la Senat pe 29 aprilie 2026.
În forma depusă, proiectul prevede ca, începând cu drepturile aferente lunii septembrie 2027, alocația de stat să fie stabilită la 719 lei pentru copiii de până la 3 ani, 100 de lei pentru copiii între 3 și 18 ani, precum și pentru tinerii care urmează cursurile liceale sau profesionale, și 719 lei pentru copiii cu handicap între 3 și 18 ani. Pentru categoria principală de copii, adică cei între 3 și 18 ani fără încadrare în handicap, reducerea ar fi semnificativă față de nivelul actual.
În prezent, cuantumul alocației este de 719 lei lunar pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani și pentru copiii cu handicap, respectiv 292 de lei lunar pentru copiii cu vârsta între 2 și 18 ani, potrivit ANPIS. Așadar, schimbarea propusă nu afectează doar formula de plată, ci ar muta o parte mare din sprijinul primit automat de copil într-un mecanism condiționat de școală.
Noua bursă de prezență ar avea un cuantum de minimum 250 de lei lunar și ar fi indexată anual cu rata medie anuală a inflației. Proiectul spune că bursa s-ar acorda preșcolarilor și elevilor care frecventează cursurile și care au obținut media 10 la purtare sau calificativul „foarte bine” la purtare la finalul anului școlar anterior.
În traducere simplă, statul ar garanta 100 de lei alocație pentru toți copiii între 3 și 18 ani, iar restul banilor ar depinde de prezența la grădiniță sau la școală și de comportament. Inițiatorii susțin că suma totală ar putea ajunge la 350 de lei pentru copiii care îndeplinesc condițiile, adică 100 de lei alocație plus cel puțin 250 de lei bursă de prezență. Edupedu notează că diferența de aproape 200 de lei din actuala alocație ar fi mutată către bursa condiționată, iar suplimentar s-ar mai adăuga 50 de lei.
Pentru copiii de grădiniță, proiectul introduce o excepție: bursa de prezență nu s-ar pierde dacă preșcolarul are cel mult 5 zile de absențe nemotivate pe lună. Pentru elevi, regula este formulată mai strict: frecventarea cursurilor înseamnă prezență zilnică, cu excepția absențelor motivate. Bursa ar urma să fie acordată și în vacanțele școlare, dar nu și în vacanța de vară pentru elevii și preșcolarii care au depășit limita de absențe prevăzută de regulamentul școlar.
Inițiatorii prezintă măsura ca instrument împotriva abandonului școlar. În expunerea de motive se arată că scopul este stimularea participării constante la educație, responsabilizarea elevilor și familiilor și reducerea părăsirii timpurii a școlii. Documentul susține că bursa de prezență ar muta sprijinul financiar de la un mecanism „pasiv” la unul care încurajează direct mersul la școală.
Argumentul social folosit în proiect este serios: România are o problemă reală cu abandonul școlar și cu participarea copiilor vulnerabili la educație. În expunerea de motive se invocă faptul că 214.936 de copii între 7 și 17 ani erau în afara școlii la 1 ianuarie 2023, iar 33.882 de elevi au abandonat școala în anul școlar 2021-2022. Inițiatorii mai susțin că bursa de prezență ar fi un instrument financiar direct și predictibil pentru reducerea absenteismului.
Partea controversată este alta: alocația de stat pentru copii are, în dreptul românesc, caracter universal. Ea nu este, în principiu, o recompensă pentru mersul la școală, ci o formă de ocrotire a copilului. Legea nr. 61/1993 prevede că beneficiază de alocație toți copiii până la 18 ani, iar tinerii peste 18 ani pot primi alocație dacă urmează cursurile liceale sau profesionale, în condițiile legii.
Această problemă a fost semnalată direct de Consiliul Legislativ, care a dat aviz negativ propunerii. Instituția amintește jurisprudența Curții Constituționale și arată că alocația de stat este o formă de ocrotire acordată tuturor copiilor, fără discriminare. Consiliul Legislativ consideră că soluția propusă este susceptibilă să afecteze caracterul universal al protecției oferite prin alocație și poate genera tratamente diferite între copii aflați în situații comparabile, inclusiv în detrimentul celor aflați în risc de absenteism sau abandon școlar.
Avizul negativ merge și mai departe. Consiliul Legislativ spune că scăderea semnificativă a alocației pentru copiii între 3 și 18 ani este de natură să contravină art. 49 din Constituție, privind protecția copiilor și tinerilor. Instituția mai arată că măsura nu este justificată prin considerente bugetare, nu are aplicare limitată în timp și nu este analizată suficient din perspectiva efectelor asupra copiilor vulnerabili.
Și Consiliul Fiscal a ridicat o problemă tehnică importantă. În opinia transmisă, instituția arată că pentru propunerea privind alocația și bursa de prezență nu au fost întrunite cerințele legii responsabilității fiscal-bugetare pentru inițiativele care duc la majorarea cheltuielilor bugetare. Consiliul Fiscal a solicitat documentele prevăzute de lege, inclusiv fișa financiară, ipotezele și metodologia de calcul.
Stadiul legislativ este important. Nu vorbim despre o măsură adoptată. Potrivit fișei de la Senat, inițiativa a fost înregistrată inițial la Senat, dar Comisia pentru constituționalitate a stabilit că prima Cameră sesizată trebuie să fie Camera Deputaților. Pe 16 iunie 2026, plenul Senatului a aprobat trimiterea inițiativei la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată.
Asta înseamnă că, deocamdată, părinții nu pierd nimic din alocația actuală. Alocația de 292 de lei pentru copiii peste 2 ani și cea de 719 lei pentru copiii mici sau cu handicap rămân în plată conform regulilor actuale. Modificarea s-ar aplica, potrivit proiectului, din septembrie 2027, doar dacă trece prin Parlament, este adoptată în forma finală, promulgată și publicată în Monitorul Oficial.
Miza proiectului este clară: statul vrea să lege o parte din bani de prezența la școală. Problema este metoda. Dacă reduci alocația garantată și muți diferența într-o bursă condiționată, lovești tocmai în copiii din familiile unde absenteismul apare cel mai des: sărăcie, părinți plecați, transport prost, lipsă de haine, lipsă de masă caldă, probleme familiale. Pentru acești copii, pierderea bursei poate să nu-i aducă la școală, ci să adâncească lipsurile.
Pe de altă parte, inițiatorii spun că sistemul actual nu produce suficientă responsabilizare și că simpla sancționare a părinților nu funcționează. Edupedu îl citează pe Szabó Ödön, unul dintre inițiatori, spunând că un sistem de condiționare a alocației de prezența la școală a existat înainte de 2006 și „a mers”. Tot inițiatorii susțin că noul mecanism nu ar condiționa alocația în sine, ci ar crea o bursă separată, pentru participare la educație.
Discuția va fi, cel mai probabil, una politică și constituțională. Politic, proiectul poate fi vândut ca măsură împotriva abandonului școlar. Juridic, el intră într-o zonă sensibilă: cât poate reduce statul dintr-un drept universal al copilului și cât poate muta în beneficii condiționate? Consiliul Legislativ spune deja că forma propusă nu poate fi promovată așa cum este.
Pentru familii, informația practică este aceasta: alocațiile nu scad acum. Nu există o lege în vigoare care să reducă alocația la 100 de lei. Există o propunere legislativă, cu aplicare propusă din septembrie 2027, care ar introduce o bursă de prezență de minimum 250 de lei și ar reduce alocația garantată pentru copiii între 3 și 18 ani. Proiectul a primit aviz negativ de la Consiliul Legislativ și observații fiscale importante, iar traseul lui parlamentar continuă.
În forma actuală, proiectul deschide o întrebare incomodă: cum aduci copiii vulnerabili la școală fără să le tai tocmai sprijinul sigur? Bursa de prezență poate fi un stimulent. Dar reducerea alocației universale de la 292 la 100 de lei mută presiunea pe familiile care au deja cele mai puține resurse. Iar acolo, o lege scrisă cu intenție bună poate produce efectul invers.
