Instituțiile publice au început să stingă luminile, să scoată aparatura din priză și să limiteze folosirea aerului condiționat. Măsurile sunt prezentate drept economie la energie, însă sunt aplicate în plină vară, când temperaturile din birouri pot deveni greu de suportat. În același timp, Palatul Parlamentului continuă să consume lunar energie de aproape 300.000 de euro.
Mai multe ministere au primit indicații să reducă rapid consumul de energie electrică. Potrivit unui reportaj difuzat pe 4 august 2026, economiile se fac prin oprirea iluminatului pe holuri, limitarea aparatelor de aer condiționat și deconectarea echipamentelor care nu sunt considerate esențiale.
Situația diferă însă de la o clădire la alta. În unele birouri este beznă, în altele aparatele de climatizare continuă să funcționeze. Nu există, cel puțin public, un regulament unic care să stabilească exact câte becuri trebuie stinse, ce temperatură trebuie menținută sau cât are voie să consume fiecare instituție.
Holuri întunecate la Ministerul Muncii
La Ministerul Muncii, iluminatul de pe holuri ar fi fost oprit aproape complet. Neoanele nu mai funcționează, iar aparatele de aer condiționat sunt folosite doar în anumite birouri, în special acolo unde lucrează persoane cu probleme medicale.
Angajaților li s-ar fi cerut să reducă orice consum considerat inutil. Printre recomandările menționate apare inclusiv limitarea încărcării telefoanelor personale la serviciu. Economia realizată printr-o asemenea măsură este însă nesemnificativă în comparație cu energia consumată de instalațiile de climatizare, lifturi, servere, sisteme de ventilație sau iluminatul unei clădiri administrative mari. Relatarea despre măsurile aplicate la Ministerul Muncii apare în reportajul Știrile Kanal D, fără să fie prezentat și un calcul oficial al economiei obținute prin fiecare măsură.
La Ministerul Agriculturii, candelabrele ar fi fost stinse, mai multe aparate electrice au fost scoase din priză, iar instalația de aer condiționat funcționează la capacitate redusă. Reprezentanții instituției susțin că astfel consumul de energie a scăzut cu aproape 10%.
La Ministerul Sănătății, aer condiționat cu geamul deschis
Reportajul indică și situații contradictorii. La ultimul etaj al Ministerului Sănătății, un geam era deschis în timp ce aparatul de aer condiționat funcționa. În alte zone ale clădirii, iluminatul fusese redus.
Un aparat de climatizare folosit cu ferestrele deschise consumă inutil, deoarece încearcă permanent să răcească aerul cald care intră din exterior. Într-o clădire veche, cu ferestre neetanșe, pereți neizolați și instalații depășite, oprirea câtorva becuri produce economii mult mai mici decât repararea sistemelor de climatizare sau modernizarea energetică a imobilului.
La Ministerul Finanțelor, imaginile prezentate arată că mai multe becuri rămâneau aprinse în timpul zilei, în ciuda recomandărilor privind reducerea consumului.
Măsurile nu par, așadar, aplicate după aceeași regulă. Unele instituții opresc luminile de pe holuri, altele reduc climatizarea, iar în anumite clădiri consumul continuă aproape în condiții normale.
Luminile trebuie stinse după ora 19:00
Conform informațiilor prezentate de postul de televiziune, Guvernul ar fi cerut instituțiilor publice ca luminile să fie stinse complet începând cu ora 19:00. Până în prezent nu a fost identificată o hotărâre de Guvern sau o dispoziție publicată în Monitorul Oficial care să stabilească această obligație pentru toate instituțiile statului.
Măsura pare să fie o instrucțiune administrativă internă, transmisă pentru reducerea cheltuielilor și a consumului în afara programului de lucru. Ea nu presupune oprirea iluminatului de siguranță, a sistemelor de securitate, a serverelor sau a echipamentelor care trebuie să funcționeze permanent.
Guvernul nu a declarat oficial o criză pe piața energiei electrice care să impună raționalizarea consumului. Situația de criză declarată în primăvara anului 2026 prin ordonanță de urgență a vizat piața țițeiului, benzinei și motorinei, pe fondul scumpirilor și al problemelor de aprovizionare.
Prin urmare, expresia „criză energetică” descrie mai degrabă presiunea produsă de costuri, consumul ridicat și lipsa capacităților suficiente de stocare, nu existența unui program oficial de întreruperi sau raționalizare a electricității.
Palatul Parlamentului, luminat în continuare
În timp ce ministerele sting neoanele de pe holuri, Palatul Parlamentului rămâne unul dintre cei mai mari consumatori publici din București.
Contractul încheiat pentru furnizarea energiei electrice în anul 2026 are o valoare totală de aproximativ 17,58 milioane de lei, cu TVA. Suma estimată ajunge la aproape 299.000 de euro pe lună. Consumul prevăzut în documentația contractului este de aproximativ 1.200 MWh lunar.
În clădire funcționează Camera Deputaților, Senatul, Curtea Constituțională, Consiliul Legislativ și alte structuri publice. Consumul nu provine doar din becurile decorative. Sunt alimentate lifturile, sistemele de securitate, instalațiile tehnice, parcarea subterană, birourile, sălile de ședință și echipamentele folosite la evenimente.
Cu toate acestea, contrastul este evident. Angajaților din ministere li se cere să nu-și mai încarce telefonul sau să lucreze pe holuri întunecate, în timp ce o singură clădire publică are un contract anual de energie de peste 3,5 milioane de euro.
Cât de legal este să lucrezi fără aer condiționat
Legea nu obligă orice angajator să instaleze aer condiționat în fiecare birou. Îl obligă însă să asigure condiții de muncă în care sănătatea salariaților să nu fie pusă în pericol.
În perioadele în care temperatura exterioară depășește 37 de grade Celsius sau indicele temperatură-umezeală ajunge la pragul critic de 80, angajatorii trebuie să ia măsuri speciale. Acestea includ ventilarea spațiilor, reducerea ritmului activității, perioade de repaus în locuri răcoroase și asigurarea apei minerale, între doi și patru litri pentru fiecare persoană pe schimb.
Dacă aceste condiții nu pot fi asigurate, programul poate fi redus, activitatea poate fi mutată în intervale mai răcoroase sau lucrul poate fi întrerupt temporar, după consultarea reprezentanților angajaților. Nerespectarea obligațiilor poate fi sancționată de inspectorii de muncă.
Oprirea aerului condiționat nu este, în sine, ilegală. Devine o problemă atunci când temperatura din spațiul de lucru ajunge la un nivel care afectează sănătatea, iar instituția nu oferă ventilație, apă, pauze sau alte măsuri de protecție.
Situația este cu atât mai delicată în clădirile vechi, cu ferestre mari, pereți încălziți de soare și birouri aglomerate. După câteva ore, temperatura din interior poate rămâne ridicată chiar dacă afară începe să scadă.
Statul pregătește investiții, dar rezultatele vin peste ani
Premierul Ilie Bolojan, aflat și la conducerea interimară a Ministerului Energiei, a anunțat investiții de 250 de milioane de euro pentru contoare inteligente și capacități de stocare a energiei.
Din această sumă, 100 de milioane de euro sunt destinate instalării a peste 800.000 de contoare inteligente. Alte 150 de milioane de euro sunt rezervate unor parcuri de baterii cu o capacitate de cel puțin 2.174 MWh. Guvernul susține că noile capacități ar urma să stabilizeze rețeaua și să reducă prețurile în orele de seară.
Problema este calendarul. Proiectele pentru contoare au termen estimat de finalizare la sfârșitul anului 2029, iar investițiile în baterii ar putea fi terminate abia în 2030.
Până atunci, instituțiile publice încearcă să reducă facturile prin soluțiile aflate la îndemână. Sting becurile, opresc candelabrele, scot calculatoarele din priză și limitează aerul condiționat.
Economia la energie este necesară într-o administrație care cheltuiește bani publici. Dar măsura trebuie făcută după consumuri măsurate și investiții serioase, nu prin transformarea birourilor în încăperi întunecate și supraîncălzite, în timp ce marile clădiri ale statului continuă să consume lunar energie de milioane de lei.
