Un hectar de teren arabil costă, în 2026, în jur de 9.000–10.000 de euro la nivel național. Media ascunde însă diferențe mari. În anumite zone din Moldova găsești terenuri sub 6.000 de euro, în timp ce în vestul țării, în Bărăgan sau lângă București prețul poate trece de 12.000 de euro pe hectar.
Când cineva spune că „hectarul costă 10.000 de euro”, informația este incompletă. Contează județul, comuna, calitatea solului, accesul la apă, mărimea parcelei, drumul de acces și situația actelor. Două terenuri aflate la câțiva kilometri distanță pot avea prețuri foarte diferite.
Ce preț oficial avem pentru anul 2026
Statisticile privind terenurile agricole apar cu întârziere. Cele mai noi date complete publicate de Institutul Național de Statistică și Eurostat în 2025 și 2026 se referă la tranzacțiile din anul 2024.
Potrivit acestora, prețul mediu al unui hectar de teren arabil din România a fost de 43.280 de lei, echivalentul a aproximativ 8.700 de euro. Față de anul precedent, creșterea a fost de aproximativ 4%.
În vara anului 2026, specialiști implicați direct în tranzacțiile agricole estimează că media pieței se apropie deja de 10.000 de euro pe hectar. Principalii cumpărători rămân fermierii români care vor să-și mărească exploatațiile, alături de investitori și companii agricole.
Prin urmare, valorile oficiale pe regiuni reprezintă baza de calcul, nu un tarif fix. La o tranzacție făcută în 2026, prețul poate fi mai mare sau mai mic, în funcție de teren.
București–Ilfov: peste 12.000 de euro pe hectar
București–Ilfov este cea mai scumpă regiune din România. Prețul oficial a fost de 62.477 de lei pe hectar, adică aproximativ 12.500 de euro.
În realitate, aici nu se plătește doar valoarea agricolă a pământului. Multe parcele sunt cumpărate pentru depozite, parcuri logistice, locuințe, drumuri sau alte investiții. Un teren aflat lângă o șosea importantă ori aproape de zona construită poate valora mult mai mult decât media regională.
Pentru un teren strict agricol, fără perspectivă imobiliară, un nivel de 11.000–14.000 de euro pe hectar este plauzibil în 2026. Parcelele cu poziție bună pot depăși însă cu mult această sumă.
Vestul țării: Timiș și Arad rămân printre cele mai scumpe zone agricole
În Regiunea Vest, care cuprinde județele Timiș, Arad, Caraș-Severin și Hunedoara, prețul oficial a fost de 47.779 de lei pe hectar, aproximativ 9.500–9.600 de euro. Este cea mai ridicată medie din țară după București–Ilfov.
În Timiș și Arad, parcelele mari, comasate și fertile pot ajunge în 2026 la 10.000–13.000 de euro pe hectar. Terenurile sunt căutate pentru că există ferme mari, cumpărători activi, infrastructură mai bună și acces relativ ușor la piețele din Europa Centrală.
Datele privind tranzacțiile de peste 30 de hectare din primul semestru al anului 2026 arată că județul Timiș a avut cele mai multe asemenea vânzări și cel mai ridicat preț pe hectar dintre tranzacțiile analizate.
În Caraș-Severin și în zonele deluroase din Hunedoara, prețurile pot fi mai mici, mai ales dacă terenurile sunt fragmentate, în pantă sau greu accesibile.
Sud-Est: Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea
Regiunea Sud-Est a avut un preț mediu oficial de 45.446 de lei pe hectar, adică aproximativ 9.100 de euro.
Diferențele din interiorul regiunii sunt mari. Un teren agricol din Bărăgan, cu sol bun, parcelă compactă și acces la irigații, nu poate fi comparat cu un teren neirigat, expus secetei, aflat la distanță de drumurile principale.
În Brăila și în zonele agricole bune din Buzău sau Galați, terenurile irigabile pot ajunge la 10.000–12.000 de euro pe hectar. Pentru terenurile fără apă, împărțite în fâșii sau cu acces dificil, prețul poate coborî spre 6.000–8.000 de euro.
Analizele pieței din 2026 indică valori de până la aproximativ 12.000 de euro pe hectar pentru terenurile irigabile din Brăila, în timp ce parcelele fără acces la apă pot fi oferite la prețuri mult mai mici.
În Constanța și Tulcea, riscul de secetă trage prețul în jos, dar apropierea de port, proiectele energetice sau posibilitatea schimbării destinației pot ridica artificial valoarea anumitor terenuri. O tranzacție din Tuzla, înregistrată în 2025, a ajuns la peste 200.000 de lei pe hectar deoarece terenul urma să fie folosit pentru un proiect turistic, nu doar pentru agricultură.
Nord-Vest: Cluj, Bihor, Satu Mare, Maramureș, Sălaj și Bistrița-Năsăud
În Nord-Vest, prețul mediu oficial a fost de 45.232 de lei pe hectar, aproximativ 9.000 de euro.
Bihor și Satu Mare au terenuri agricole bune și ferme active, iar prețurile pot urca la 9.000–11.000 de euro pe hectar. În zonele deluroase din Maramureș, Sălaj sau Bistrița-Năsăud, terenurile fragmentate și pășunile se vând de regulă mai ieftin.
În județul Cluj, apropierea de municipii poate schimba complet prețul. Un teren extravilan situat lângă o localitate în dezvoltare poate fi vândut la un preț care nu mai are legătură cu producția agricolă.
Sud-Vest Oltenia: Doljul și Oltul trag media în sus
Regiunea Sud-Vest Oltenia a avut o medie oficială de 44.425 de lei pe hectar, aproximativ 8.900 de euro. Tot aici s-a înregistrat cea mai mare creștere anuală a prețului terenului arabil, de aproximativ 8,3%.
În Dolj și Olt, terenurile fertile și comasate pot ajunge la 9.000–11.000 de euro pe hectar. În Gorj, Mehedinți și în zonele cu relief dificil, prețurile pot coborî, în special când parcelele sunt mici, nelucrate sau fără acces bun.
Oltenia arată foarte clar de ce media regională trebuie citită cu atenție. Un hectar într-o zonă cerealieră bună din Dolj poate costa aproape dublu față de un hectar aflat într-o comună deluroasă, cu teren împărțit între mai mulți moștenitori.
Sud-Muntenia: Ialomița și Călărași sunt peste media regiunii
În Regiunea Sud-Muntenia, formată din județele Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman, prețul oficial a fost de 40.937 de lei pe hectar, aproximativ 8.200 de euro.
Media este trasă în două direcții. Ialomița și Călărași au terenuri fertile, ferme mari și parcele întinse, unde prețurile pot depăși 10.000 de euro pe hectar. În Teleorman sau în zonele deluroase din Argeș și Dâmbovița se găsesc și valori mai mici.
Terenurile din apropierea sistemelor de irigații, silozurilor și bazelor de recepție a cerealelor se vând mai ușor. Cumpărătorul calculează cât îl costă să transporte recolta, dacă poate intra cu utilajele și dacă parcela se leagă de terenurile pe care le lucrează deja.
Regiunea Centru: prețuri mai mici pentru terenul arabil, presiune mare lângă orașe
În Regiunea Centru, care cuprinde Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu, media oficială a fost de 40.992 de lei pe hectar, aproximativ 8.200 de euro.
Relieful limitează suprafețele mari de teren arabil. Multe proprietăți sunt pășuni, fânețe sau parcele mici. În zonele productive din Mureș, Alba ori Brașov, terenul bun poate trece de 8.000–10.000 de euro pe hectar.
Lângă Brașov, Sibiu și alte orașe în dezvoltare, prețurile pot crește din motive imobiliare. În comunele montane, o pășune fără drum și fără utilități poate costa mult mai puțin.
Nord-Est: cea mai redusă medie din România
Regiunea Nord-Est, formată din județele Iași, Bacău, Botoșani, Neamț, Suceava și Vaslui, a avut cel mai mic preț mediu oficial din țară: 37.693 de lei pe hectar, aproximativ 7.500 de euro.
Și aici există diferențe mari. În apropierea orașului Iași sau în zonele cu exploatații agricole puternice din Botoșani, terenurile bune pot ajunge la 8.000–10.000 de euro pe hectar.
În localitățile depopulate, cu parcele mici, fără cadastru sau fără drum de acces, prețul poate coborî mult. Estimările publicate pentru piața din 2026 plasează media zonei în jurul a 7.000 de euro pe hectar, cu valori mai reduse în anumite părți ale județului Vaslui.
Un preț foarte mic nu înseamnă automat afacere bună. Poate ascunde coproprietari, succesiuni nedezbătute, amplasament neclar, lipsa accesului sau imposibilitatea de a uni parcela cu alte terenuri.
Cât costă pășunile
Pășunile permanente sunt mai ieftine decât terenul arabil. Media oficială pentru România a fost de 31.124 de lei pe hectar, aproximativ 6.250 de euro.
Cele mai mari valori au fost în Sud-Vest Oltenia, unde media a ajuns la 33.727 de lei pe hectar. În Nord-Est, media a fost de 29.720 de lei, iar în Nord-Vest de 30.225 de lei pe hectar.
O pășune compactă, cu apă și acces pentru animale, poate fi mai valoroasă decât un teren arabil slab. În schimb, o pășune împădurită, în pantă sau greu accesibilă se poate vinde mult sub media statistică.
Ce ridică prețul unui hectar
Apa a devenit unul dintre cele mai importante criterii. Un teren legat de un sistem funcțional de irigații valorează mai mult decât unul dependent exclusiv de ploaie. În unele zone agricole, diferența dintre o parcelă irigabilă și una fără acces la apă poate ajunge la 30–50%.
Contează și forma parcelei. Un lot dreptunghiular de 20 de hectare, aflat lângă drum și lipit de exploatația cumpărătorului, va primi un preț mai bun decât 20 de hectare împărțite în zece locuri.
Cadastrul, cartea funciară, succesiunea rezolvată și lipsa litigiilor scurtează tranzacția. Terenurile cu acte neclare se vând greu, chiar dacă proprietarul cere un preț mic.
Arenda influențează și ea negocierea. Cumpărătorul trebuie să știe cine lucrează terenul, până când este valabil contractul și dacă arendașul sau alți preemptori au drept de cumpărare.
Prețuri orientative pentru 2026
La nivel național, un hectar de teren arabil bun se află în general în zona de 9.000–10.000 de euro.
În București–Ilfov și în apropierea zonelor construibile, prețurile pornesc frecvent de la 12.000 de euro și pot urca mult. În Timiș, Arad, Ialomița, Călărași sau Brăila, un teren fertil, comasat și irigabil poate ajunge la 10.000–13.000 de euro pe hectar.
În Transilvania, Oltenia și nord-vestul țării, intervalul întâlnit pentru terenul arabil obișnuit este de aproximativ 7.000–10.000 de euro. În Moldova și în zonele deluroase sau slab accesibile se pot găsi terenuri sub 7.000 de euro, dar calitatea și situația juridică trebuie verificate atent.
Prețul cerut în anunț nu este întotdeauna prețul încasat. Pentru o evaluare corectă trebuie comparate tranzacțiile recente din aceeași comună, nu ofertele din întregul județ. În 2026, piața rămâne activă: în primele șase luni au fost raportate zece tranzacții cu suprafețe mai mari de 30 de hectare, în valoare totală de aproximativ 3,6 milioane de euro.
