În zilele caniculare, temperatura dintr-o piață acoperită poate depăși ușor 30 de grade Celsius. Pe tarabe apar brânză, caș, smântână, lapte, unt și ouă, uneori lăsate ore întregi fără răcire. Produsele pot arăta normal și pot avea un miros aparent bun, dar asta nu înseamnă că sunt sigure pentru consum.
Produsele lactate și ouăle sunt printre alimentele care cer cea mai mare atenție vara. Căldura grăbește înmulțirea bacteriilor, iar frigiderul improvizat dintr-o ladă, câteva sticle înghețate sau o bucată de pânză pusă peste marfă nu înlocuiește o vitrină frigorifică funcțională.
În controalele efectuate în perioada 13–17 iulie 2026, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a găsit produse din lapte cu termenul de consum depășit, dar și ouă cu coaja spartă sau acoperită de impurități. Peste 1.400 de operatori economici au fost verificați, iar mărfuri în valoare de peste 105.000 de lei au fost oprite definitiv de la comercializare.
Brânza de la tarabă trebuie ținută la rece
Telemeaua, cașul, urda, smântâna, iaurtul, untul și brânzeturile proaspete nu trebuie lăsate ore întregi la temperatura mediului. În special produsele moi și cele cu multă apă oferă condiții bune pentru dezvoltarea microorganismelor atunci când lanțul frigorific este întrerupt.
Normele europene stabilesc că alimentele care pot favoriza înmulțirea microorganismelor sau formarea toxinelor nu trebuie păstrate la temperaturi care pot pune sănătatea în pericol. Lanțul frigorific nu trebuie întrerupt, cu excepția unor perioade scurte necesare manipulării și expunerii, dacă acestea nu creează un risc pentru consumator.
Pentru produsele ambalate, temperatura corectă este cea indicată pe etichetă. Unele sortimente trebuie păstrate între 2 și 6 grade Celsius, altele pot avea limite ușor diferite. Cumpărătorul ar trebui să refuze un produs pe care scrie „a se păstra la 2–8°C”, dar care este expus într-o ladă, pe masă sau într-o vitrină fără răcire.
Legislația românească este clară și în cazul vânzării directe. Produsele primare de origine animală expuse în piețe trebuie prezentate în vitrine frigorifice sau prin alte mijloace adecvate care să împiedice contaminarea. Producătorii trebuie să poarte echipament curat și să dețină documentele sanitare necesare.
Faptul că produsul este „de țară”, „natural” sau „făcut dimineață” nu elimină obligația păstrării la temperatură sigură.
Laptele crud poate conține bacterii periculoase
Laptele nepasteurizat poate transporta bacterii precum Campylobacter, Salmonella sau anumite tulpini de Escherichia coli. Igiena mulsului și răcirea rapidă reduc riscul, dar nu garantează eliminarea microorganismelor. EFSA arată că fierberea laptelui crud înainte de consum rămâne cea mai eficientă metodă casnică de distrugere a multor bacterii care pot provoca îmbolnăviri.
Laptele crud trebuie răcit rapid după muls. Regulile europene prevăd o temperatură de cel mult 8°C atunci când colectarea se face zilnic și de cel mult 6°C când laptele nu este colectat în fiecare zi. În timpul transportului trebuie menținută răcirea, iar la sosirea la destinație temperatura nu ar trebui să depășească 10°C.
O sticlă de lapte lăsată pe tarabă la 30–35°C nu devine periculoasă doar când se acrește sau când recipientul se umflă. Bacteriile se pot înmulți înainte ca produsul să prezinte modificări evidente de miros, gust sau aspect.
Nici degustarea unei cantități mici nu poate confirma că produsul este sigur. Bacteriile patogene nu schimbă întotdeauna gustul alimentului.
Brânzeturile moi și riscul de Listeria
Brânzeturile moi, mai ales cele realizate din lapte nepasteurizat, pot fi asociate cu bacteria Listeria monocytogenes. Aceasta poate contamina alimentele crude sau produsele gata de consum și se poate înmulți chiar și la temperaturi de frigider. La temperaturi ridicate, dezvoltarea bacteriană se accelerează și mai mult.
Listerioza este rară, dar poate fi gravă. Cele mai expuse sunt femeile însărcinate, nou-născuții, persoanele în vârstă și cele cu imunitatea slăbită. Infecția poate provoca greață, vărsături și diaree, dar și complicații severe, precum meningită sau septicemie.
EFSA recomandă păstrarea alimentelor perisabile la mai puțin de 5°C. Temperatura scăzută încetinește sau oprește dezvoltarea multor bacterii, fără să transforme însă un produs deja contaminat într-unul sigur.
Ouăle nu trebuie ținute în soare
În piețe, ouăle sunt vândute frecvent la temperatura mediului. Acest lucru nu înseamnă automat că sunt comercializate ilegal. Normele europene nu impun refrigerarea tuturor ouălor înainte de vânzarea către consumator, dar cer ca acestea să fie păstrate curate, uscate, ferite de mirosuri străine, protejate împotriva loviturilor și ferite de lumina directă a soarelui.
Temperatura trebuie să fie cât mai constantă și potrivită pentru păstrarea proprietăților igienice ale produsului. Ouăle trebuie livrate consumatorului în cel mult 21 de zile de la ouat.
Așadar, o cofrajă așezată direct în soare, pe o masă încinsă sau într-o mașină parcată nu respectă condițiile normale de păstrare. EFSA arată că, dacă Salmonella se află în interiorul oului, bacteria se poate înmulți mai repede pe măsură ce cresc temperatura și durata depozitării. Prepararea termică completă reduce riscul de infectare.
Schimbările repetate de temperatură sunt și ele nedorite. Trecerea ouălor de la rece la foarte cald poate favoriza apariția condensului pe coajă. Umezeala poate facilita trecerea microorganismelor prin porii cojii, mai ales dacă aceasta este murdară sau fisurată.
Coaja murdară sau crăpată este un semn clar de refuz
Ouăle cu coaja spartă nu trebuie cumpărate. Prin fisuri, bacteriile pot ajunge mai ușor în interior. Nici ouăle acoperite cu găinaț sau alte impurități nu reprezintă o alegere bună, chiar dacă vânzătorul susține că sunt „proaspăt adunate”.
Spălarea ouălor înainte de depozitare nu rezolvă automat problema. Coaja are o peliculă naturală de protecție, iar spălarea agresivă o poate deteriora. Ouăle trebuie alese curate și intacte de la început, apoi păstrate separat de alimentele gata de consum.
Pentru omletă, prăjituri, maioneză sau creme destinate copiilor, gravidelor, vârstnicilor ori persoanelor bolnave, varianta sigură este folosirea ouălor bine preparate termic sau a produselor din ou pasteurizat. EFSA recomandă ca ouăle să fie gătite complet pentru reducerea riscului de Salmonella.
Căldura accelerează înmulțirea bacteriilor
Majoritatea bacteriilor care produc toxiinfecții alimentare se înmulțesc rapid în intervalul aproximativ cuprins între 4 și 60°C. Din acest motiv, alimentele reci trebuie păstrate reci, nu doar ferite de soare.
Regula folosită de autoritățile pentru siguranța alimentară este că produsele perisabile nu ar trebui lăsate la temperatura mediului mai mult de două ore. Când temperatura depășește 32°C, intervalul scade la aproximativ o oră. Regula este importantă mai ales pentru lapte, smântână, iaurt, brânză proaspătă, produse cu ou, creme și alimente deja preparate.
Într-o piață, cumpărătorul nu știe de obicei când a fost scos produsul din frigider. Poate fi pe tarabă de 20 de minute sau de cinci ore. De aceea, condițiile în care este expus sunt la fel de importante ca termenul de valabilitate.
O brânză alterată poate deveni lipicioasă, prea moale, excesiv de acră sau poate căpăta un miros neobișnuit. Smântâna poate separa lichid, iar ambalajul unui produs lactat poate deveni bombat. Acestea sunt motive suficiente pentru a refuza marfa.
Absența acestor semne nu garantează însă siguranța. Salmonella, Listeria și alte bacterii periculoase pot exista fără să modifice vizibil produsul. Nu toate alimentele contaminate miros urât și nu toate capătă imediat un gust diferit.
Nici fierberea nu repară orice produs ținut necorespunzător. Tratamentul termic poate distruge multe bacterii, dar unele toxine produse în timpul depozitării pot rezista. Un aliment suspect nu trebuie „salvat” prin fierbere, prăjire sau amestecarea cu alte ingrediente.
Ce trebuie verificat înainte de cumpărare
Brânza, smântâna, untul și celelalte produse perisabile trebuie să fie păstrate într-o vitrină frigorifică funcțională, nu doar într-o cutie metalică sau sub o bucată de plastic. Consumatorul poate cere să vadă temperatura vitrinei și eticheta produsului.
Pe ambalaj trebuie să existe denumirea, producătorul, termenul de valabilitate, condițiile de păstrare și informațiile necesare identificării lotului. Pentru produsele vândute direct de producători trebuie să existe documente de proveniență și înregistrare sanitar-veterinară.
ANPC recomandă refuzarea produselor lactate păstrate la alte temperaturi decât cele indicate de producător. Un ambalaj bombat poate arăta că fermentarea a început și că produsul nu mai este potrivit pentru consum.
În cazul ouălor, cumpărătorul trebuie să verifice dacă sunt curate, întregi și ferite de soare. Pentru cele vândute vrac trebuie să existe informații despre categoria de calitate, greutate și metoda de creștere a găinilor. Controalele oficiale au descoperit în mod repetat lipsa acestor informații.
Drumul de la piață până acasă contează
Produsele lactate ar trebui cumpărate la sfârșitul cumpărăturilor și transportate cât mai repede acasă. În zilele foarte calde este utilă o geantă termoizolantă, mai ales dacă drumul durează mai mult de câteva minute.
Brânza și laptele nu trebuie lăsate în portbagajul unei mașini parcate. Temperatura din interior poate crește rapid mult peste cea de afară. După ajungerea acasă, produsele trebuie puse imediat în frigider, la temperatura recomandată pe ambalaj sau sub 5°C pentru majoritatea alimentelor perisabile.
Ouăle trebuie păstrate la o temperatură constantă, în ambalajul lor, ferite de alimente cu miros puternic. După ce au fost introduse în frigider, este bine să rămână acolo până la utilizare, evitând mutările repetate între rece și cald.
Când trebuie cerut ajutor medical
Toxiinfecțiile alimentare pot provoca greață, vărsături, diaree, crampe abdominale, febră, dureri de cap și slăbiciune. Simptomele pot apărea la câteva ore sau la câteva zile după consumarea produsului contaminat.
Copiii mici, femeile însărcinate, vârstnicii și persoanele cu boli cronice sau imunitate scăzută pot dezvolta forme mai grave. Diareea severă, febra ridicată, sângele în scaun, vărsăturile repetate, amețeala, lipsa urinării și semnele de deshidratare impun contactarea rapidă a medicului.
Bonul, ambalajul și o fotografie a produsului pot ajuta la depunerea unei reclamații. Neregulile privind condițiile de vânzare pot fi sesizate la direcția sanitar-veterinară județeană și la Protecția Consumatorilor.
