În fiecare vară, când temperaturile trec de 35-40 de grade Celsius, reapare aceeași întrebare: există cod negru de caniculă în România? Răspunsul este simplu: nu, în sistemul oficial folosit de Administrația Națională de Meteorologie nu există cod negru pentru caniculă.

În România, avertizările meteorologice sunt emise pe coduri de culoare: verde, galben, portocaliu și roșu. Cel mai grav nivel este codul roșu. Acesta se aplică atunci când fenomenele prognozate sunt foarte periculoase și pot avea efecte majore asupra populației, economiei și infrastructurii. ANM folosește în avertizările publice codurile galben, portocaliu și roșu, inclusiv pentru caniculă și disconfort termic accentuat.

De unde vine ideea de „cod negru”

Expresia „cod negru” apare mai ales în presă, pe rețelele sociale sau în limbaj popular, atunci când oamenii vor să descrie o situație extremă. În realitate, ea nu este o treaptă oficială în avertizările meteorologice emise de ANM.

Asta înseamnă că, indiferent cât de greu devine valul de căldură, meteorologii nu emit „cod negru”, ci pot ridica avertizarea până la cod roșu.

La ce temperaturi se dă cod roșu de caniculă

Codul roșu nu se stabilește doar după temperatura maximă afișată pe termometru. Contează mai mulți factori: durata valului de căldură, aria afectată, temperaturile din timpul nopții, indicele temperatură-umezeală și impactul posibil asupra populației.

În avertizările recente, ANM a anunțat cod roșu pentru zone unde temperaturile ajung spre 38-40 de grade Celsius, cu nopți tropicale și disconfort termic foarte accentuat. În astfel de cazuri, minimele nocturne pot rămâne peste 20 de grade, ceea ce face ca organismul să nu se mai poată reface normal peste noapte.

Ce este indicele temperatură-umezeală

Un element important este ITU, adică indicele temperatură-umezeală. Acesta arată cât de greu suportă corpul combinația dintre căldură și umiditate.

Pragul critic este considerat 80 de unități. Când ITU atinge sau depășește acest nivel, disconfortul termic devine accentuat, iar riscul pentru sănătate crește, mai ales pentru copii, vârstnici, persoane cu boli cardiace, respiratorii sau cronice. ANM menționează frecvent depășirea pragului de 80 de unități în avertizările de caniculă.

De ce nu este suficient să ne uităm doar la grade

O zi cu 39 de grade poate fi greu de suportat. Dar dacă urmează încă două sau trei zile asemănătoare, cu nopți în care temperatura nu scade sub 22-25 de grade, riscul devine mult mai mare.

De aceea, meteorologii iau în calcul întregul episod de caniculă, nu doar temperatura maximă dintr-o singură zi.

Codul roșu poate fi emis când sunt prognozate fenomene de intensitate foarte mare, cu efecte importante asupra oamenilor și activităților zilnice. În practică, la caniculă, acest lucru înseamnă temperaturi extreme, nopți tropicale, aer greu de respirat și o presiune mare pe sistemul medical, transporturi, agricultură și rețeaua electrică.

Cele mai mari temperaturi înregistrate vreodată în România. Cum au arătat zilele în care țara a fost aproape de 45 de grade

România a trecut prin numeroase valuri de căldură în ultimul secol, însă un record stabilit în urmă cu peste 70 de ani continuă să reziste. În ciuda schimbărilor climatice și a verilor tot mai fierbinți, nici până astăzi nu a fost depășită temperatura de 44,5°C, înregistrată în vara anului 1951 în Bărăgan.

În spatele acestor valori extreme se ascund secetă severă, incendii de vegetație, pierderi agricole și orașe transformate în adevărate cuptoare.

Recordul absolut al României: 44,5°C la Ion Sion

Cea mai ridicată temperatură măsurată oficial în România a fost de 44,5°C, la stația meteorologică Ion Sion, din actualul județ Brăila, pe 10 august 1951.

Recordul a fost înregistrat în Câmpia Bărăganului, una dintre cele mai fierbinți regiuni ale țării. În aceeași zi, alte stații meteorologice din zonă au raportat valori apropiate, de aproximativ 44°C, ceea ce confirmă amploarea excepțională a valului de căldură.

Vara anului 1951 a intrat în istorie

Meteorologii descriu vara lui 1951 drept una dintre cele mai severe din istoria observațiilor meteorologice din România.

Seceta afectase deja culturile agricole, iar temperaturile extrem de ridicate au agravat situația.

În multe localități:

• fântânile au început să sece;
• culturile de porumb și floarea-soarelui au fost compromise;
• animalele au avut de suferit din cauza lipsei apei;
• oamenii evitau orice activitate în timpul amiezii.

La acea vreme, foarte puține locuințe dispuneau de ventilatoare, iar aerul condiționat practic nu exista.

2007, anul în care recordul a fost foarte aproape să cadă

După mai bine de o jumătate de secol, România s-a apropiat din nou de recordul absolut.

Pe 24 iulie 2007, la Calafat, s-au înregistrat 44,3°C, cu doar două zecimi de grad sub recordul din 1951.

În aceeași zi:

• Bechet a atins 44,2°C;
• Băilești și Moldova Veche au ajuns la 44°C;
• Turnu Măgurele a înregistrat 43,4°C;
• numeroase orașe au depășit pragul de 40°C.

Cum au trăit românii canicula din 2007

Valul de căldură din vara lui 2007 a rămas unul dintre cele mai dificile din ultimele decenii.

În multe orașe:

• asfaltul se înmuia la soare;
• șinele de cale ferată au necesitat restricții de viteză;
• consumul de energie electrică a atins valori record;
• spitalele au raportat sute de cazuri de insolație și deshidratare;
• autoritățile au instalat puncte de distribuire a apei potabile.

În unele nopți, temperaturile nu au coborât sub 27°C, fenomen cunoscut drept „noapte tropicală”.

Bucureștiul a trecut și el de 40°C

Capitala a cunoscut numeroase episoade de caniculă extremă.

Printre cele mai ridicate temperaturi măsurate oficial se numără:

• 42,4°C la București-Filaret în iulie 2000;
• 41,5°C la București-Filaret în august 2012.

Sudul României este cel mai expus

Cele mai mari temperaturi sunt înregistrate aproape întotdeauna în:

• Bărăgan;
• Oltenia;
• sudul Munteniei;
• sud-vestul țării.

Aceste regiuni au câmpii întinse, precipitații reduse în timpul verii și mase de aer foarte cald venite din nordul Africii și din zona Mediteranei.

De ce nu a fost depășit recordul

Chiar dacă ultimii ani au fost printre cei mai călduroși din istoria măsurătorilor, depășirea pragului de 44,5°C este dificilă.

Meteorologii explică faptul că este nevoie de suprapunerea mai multor factori:

• un anticiclon foarte puternic;
• cer complet senin;
• secetă accentuată;
• vânt slab;
• aer extrem de uscat;
• advecția unei mase de aer tropical foarte fierbinte.

Doar combinația acestor condiții poate produce temperaturi apropiate de recordul național.

Se poate ajunge la 45°C?

Specialiștii nu exclud această posibilitate în viitor.

Schimbările climatice au făcut ca valurile de căldură să fie mai frecvente, mai intense și mai lungi decât în trecut. În ultimii ani, România s-a apropiat de mai multe ori de pragul de 44°C, fără a depăși însă recordul stabilit în 1951.

Topul celor mai mari temperaturi oficiale din România

1. 44,5°C – Ion Sion (Brăila), 10 august 1951.
2. 44,3°C – Calafat, 24 iulie 2007.
3. 44,2°C – Bechet, 24 iulie 2007.
4. 44,0°C – Băilești și Moldova Veche, 24 iulie 2007.
5. 43,7°C – Călărași, 8 august 2012.

Recordul de 44,5°C de la Ion Sion continuă să fie reperul extrem al climatologiei românești. Deși verile devin tot mai fierbinți, ziua de 10 august 1951 rămâne cea mai călduroasă din istoria măsurătorilor meteorologice oficiale din România.

Ce trebuie să facă oamenii în timpul codului roșu

În timpul unui cod roșu de caniculă, expunerea la soare între orele 11.00 și 18.00 trebuie redusă cât mai mult. Munca fizică în exterior devine riscantă, mai ales în agricultură, construcții, curierat, pază sau transport.

Hidratarea trebuie făcută constant, nu doar când apare setea. Apa este cea mai bună alegere. Alcoolul, băuturile foarte dulci și excesul de cafea pot accentua deshidratarea.

Locuințele trebuie aerisite dimineața devreme și seara târziu. În timpul zilei, ferestrele și jaluzelele trebuie ținute închise pe partea însorită. Aerul condiționat, acolo unde există, nu trebuie setat la temperaturi foarte joase. O valoare de 24-26 de grade este, de obicei, suficientă.

În România nu există cod negru oficial de caniculă. Cel mai grav nivel este codul roșu. Acesta poate fi emis când temperaturile ajung spre 38-40 de grade, când nopțile devin tropicale și când indicele temperatură-umezeală depășește pragul critic de 80 de unități.

Așadar, când auzi „cod negru de caniculă”, este mai degrabă o formulare de presă sau de rețea socială. Oficial, meteorologii vorbesc despre cod galben, cod portocaliu și cod roșu.