În multe localități din România, proprietarii de case primesc periodic notificări prin care sunt obligați să curețe șanțurile și rigolele din fața proprietății. Pentru unii este o activitate firească. Pentru alții apare o întrebare simplă: de ce să cureți un șanț pe care nu l-ai făcut, care aparține domeniului public și care uneori nici măcar nu funcționează corespunzător?

Situația generează frecvent conflicte între cetățeni și administrațiile locale, mai ales în zonele unde șanțurile au fost executate de primărie, de fostele CAP-uri sau în cadrul unor proiecte publice.

Ce spune legea

În majoritatea regulamentelor locale de gospodărire comunală, proprietarii au obligația de a întreține zona din dreptul imobilelor pe care le dețin. Această obligație include de regulă curățarea vegetației, îndepărtarea deșeurilor și menținerea șanțurilor deschise pentru scurgerea apelor pluviale.

Autoritățile locale își bazează aceste obligații pe prevederile privind buna gospodărire a localităților și pe hotărârile adoptate de consiliile locale.

Cu alte cuvinte, nu contează cine a săpat șanțul. Important pentru autorități este faptul că șanțul deservește proprietatea și că blocarea lui poate provoca inundații, deteriorarea drumului sau afectarea proprietăților vecine.

Unde apare controversa

Problema apare atunci când șanțul face parte din infrastructura publică, iar proprietarii sunt obligați să suporte lucrări care depășesc simpla curățare.

Mulți locuitori reclamă că au fost nevoiți să sape, să adâncească sau chiar să refacă integral șanțuri care ar trebui întreținute de administrația locală.

În alte cazuri, șanțurile au fost executate defectuos, nu au continuitate sau nu sunt conectate la un sistem funcțional de evacuare a apei. Proprietarul ajunge astfel să curețe periodic un șanț care nu rezolvă problema pentru care a fost construit.

Ce poate cere legal primăria

În general, administrația poate solicita:

• îndepărtarea buruienilor;
• curățarea de nămol și resturi vegetale;
• deblocarea rigolelor și podețelor;
• menținerea scurgerii apelor.

Situația devine discutabilă atunci când cetățeanului i se cere să execute lucrări de investiții, să refacă structuri degradate sau să suporte costuri importante pentru elemente aflate pe domeniul public.

Ce faci dacă consideri că solicitarea este abuzivă

Primul pas este să ceri în scris baza legală a obligației.

Solicită primăriei:

• hotărârea de consiliu local care stabilește obligația;
• regulamentul local de gospodărire;
• încadrarea terenului pe care se află șanțul;
• clarificarea privind proprietarul și administratorul lucrării.

În multe cazuri, simpla solicitare a documentelor clarifică rapid situația.

Dacă șanțul face parte din domeniul public și necesită lucrări ample de refacere, poți solicita în scris intervenția administrației locale.

O situație întâlnită frecvent la sate

În numeroase comune, locuitorii și-au executat singuri șanțurile de-a lungul anilor. Au cumpărat tuburi, au construit podețe și au întreținut infrastructura pe cheltuiala proprie.

Astăzi, aceeași infrastructură este considerată de multe ori parte a sistemului public de colectare a apelor pluviale.

Aici apare nemulțumirea: oamenii au investit bani și muncă, iar ulterior li se spune că sunt obligați să continue întreținerea unei lucrări care deservește și drumul public.

Amenzile pot fi reale

Multe primării prevăd sancțiuni pentru neîntreținerea șanțurilor și rigolelor.

Valoarea amenzilor diferă de la o localitate la alta, în funcție de regulamentul local aprobat de consiliul local.

Din acest motiv, ignorarea unei notificări nu este cea mai bună soluție. Mai util este să soliciți clarificări oficiale și să verifici exact ce obligații ai.

Cine ar trebui să suporte responsabilitatea

Din punct de vedere practic, întreținerea unui șanț funcțional este în interesul tuturor. Apa neevacuată afectează atât proprietățile private, cât și drumurile și infrastructura publică.

Totuși, atunci când administrația transferă către cetățeni costurile unor lucrări care țin de investiții publice, apare o dezbatere legitimă privind limitele responsabilității fiecărei părți.

Nu ai șanț în fața proprietății și apa îți inundă terenul. Poți să îți faci singur unul?

Situația este întâlnită în multe sate și comune. Pe o parte a drumului există șanțuri și rigole, pe cealaltă nu. La fiecare ploaie mai serioasă, apa se adună în fața porții, intră în curte, spală acostamentul sau afectează fundațiile gardurilor.

Mulți proprietari ajung să se întrebe dacă pot rezolva problema pe cont propriu și să sape singuri un șanț.

Răspunsul scurt este că trebuie mare atenție.

Terenul din fața proprietății nu este al proprietarului

Chiar dacă se află în dreptul casei, zona dintre gard și carosabil aparține de regulă domeniului public.

Asta înseamnă că proprietarul nu poate modifica după bunul plac configurația terenului, fără acordul administratorului drumului.

Un șanț săpat greșit poate devia apele către vecini, poate afecta structura drumului sau poate crea probleme de circulație.

Primul pas este o solicitare către primărie

Înainte de orice lucrare, proprietarul ar trebui să depună o cerere scrisă la primărie.

În solicitare se poate menționa:

• lipsa unui șanț funcțional;
• acumularea apelor pluviale;
• pagubele produse proprietății;
• necesitatea realizării unei rigole sau a unui șanț de scurgere.

Este recomandat să fie atașate fotografii și, dacă există, imagini realizate după ploi abundente.

Dacă primăria nu intervine

În multe localități, lipsa fondurilor sau prioritizarea altor lucrări face ca astfel de solicitări să rămână fără rezultat ani întregi.

Unii proprietari aleg să execute lucrarea pe cheltuiala proprie.

Înainte de a face acest lucru, este recomandat să solicite în scris acordul administrației locale și să primească o poziție oficială privind amplasamentul, dimensiunile și modul de evacuare a apei.

Un document scris poate evita conflicte ulterioare.

O problemă ignorată de multe ori

Mulți oameni sapă șanțul, cumpără tuburile pentru podeț, aduc utilaje și rezolvă problema din banii lor.

După câțiva ani, când apar controale sau lucrări de modernizare a drumului, descoperă că investiția realizată pe domeniul public nu le aparține juridic.

Mai mult, pot apărea situații în care autoritățile modifică traseul șanțului sau execută alte lucrări fără a despăgubi proprietarul pentru cheltuielile făcute.

Ce se întâmplă dacă apa vine de pe drum

Dacă problema este generată de lipsa unui sistem public de evacuare a apelor, responsabilitatea principală aparține administratorului drumului.

Pentru drumurile comunale și străzile locale, administratorul este de regulă primăria.

Pentru drumurile județene sau naționale, responsabilitatea aparține instituțiilor care administrează respectivele categorii de drumuri.

În astfel de cazuri, cetățeanul poate solicita oficial intervenția autorității și poate cere soluționarea problemei.

Soluția cea mai sigură

Cea mai sigură variantă este realizarea șanțului cu acordul administrației locale și după stabilirea unei soluții tehnice clare.

Un șanț nu înseamnă doar o groapă săpată lângă drum. El trebuie să aibă pantă de scurgere, continuitate și un punct de evacuare. În lipsa acestora, apa va ajunge tot pe proprietățile oamenilor.

De aceea, chiar dacă intenția este bună și problema este reală, săparea unui șanț pe domeniul public fără informarea autorităților poate crea alte probleme decât cele pe care încearcă să le rezolve.