Cum crești producția de lapte a vacii după fătare. Hrănirea, mulsul și îngrijirea care contează în primele 90 de zile
După fătare, vaca nu ajunge automat la producția maximă de lapte. Primele zile și săptămâni sunt decisive. În această perioadă, animalul are nevoie de hrană bine calculată, muls regulat, masaj al ugerului și condiții liniștite în adăpost.
În zootehnie, această etapă ține de stimularea lactației și de valorificarea potențialului de producție al vacii. Nu înseamnă doar muls mai des. Este un set de măsuri care ajută vaca să producă mai mult lapte, fără să fie împinsă peste limitele ei.
O vacă proaspăt fătată are organismul solicitat puternic. A trecut prin gestație, fătare, eliminarea placentei și intrarea în lactație. Dacă primește hrană slabă, apă insuficientă sau este mulsă haotic, producția scade. Mai rău, pot apărea edeme ale ugerului, mastită sau tulburări metabolice.
Baza rămâne hrănirea. Laptele nu apare din nimic. Pentru producție bună, vaca are nevoie de fân de calitate, apă curată la discreție, furaje suculente introduse treptat și concentrate adaptate la cantitatea de lapte produsă.
Concentratele, adică cerealele și nutrețurile combinate, dau energia necesară pentru producția de lapte. Cantitatea lor se stabilește în funcție de producția zilnică. La vacile cu producție mică, de până la 10 litri pe zi, se poate merge pe aproximativ 100 g de concentrate pentru fiecare litru de lapte. La producții de 10-15 litri, cantitatea urcă spre 110-150 g pe litru. La 15-20 de litri, se pot administra 150-200 g pe litru. La vacile foarte productive, de peste 20 de litri pe zi, rația poate ajunge la 250-400 g de concentrate pentru fiecare litru de lapte.
Atenție însă: concentratele nu trebuie crescute brusc. O schimbare rapidă poate provoca probleme serioase, inclusiv cetoză sau tulburări digestive. În mod normal, ele se introduc treptat, iar rația totală trebuie echilibrată cu furaje fibroase.
Fânul bun este obligatoriu. Trebuie să fie uscat corect, curat, fără mucegai și fără praf. O vacă aflată la începutul lactației are nevoie de fibră pentru rumen. Fără fân bun, nici cele mai scumpe concentrate nu rezolvă problema.
Furajele suculente, precum sfecla furajeră, silozul sau masa verde, ajută la creșterea producției de lapte, dar nu se dau în cantități mari imediat după fătare. În primele zile pot accentua umflarea ugerului. De regulă, se introduc după câteva zile, în porții mici, apoi se cresc treptat.
Un principiu folosit în ferme este hrănirea ușor „în avans”. Asta înseamnă că vaca primește hrană calculată pentru o producție puțin mai mare decât cea actuală. De exemplu, dacă dă 10 litri pe zi, rația se poate calcula ca pentru 12-13 litri. Scopul este să i se ofere organismului resurse pentru a urca producția. Metoda se aplică atent, mai ales în primele trei luni după fătare.
Dacă producția nu mai crește după suplimentarea hranei, nu are rost să se mărească la nesfârșit cantitatea de concentrate. Excesul poate face mai mult rău decât bine. O vacă are o limită biologică, iar forțarea ei prin hrană dezechilibrată aduce boli, nu lapte sănătos.
Mulsul este al doilea punct important. În primele zile după fătare, vaca se mulge de cel puțin trei ori pe zi. La vacile cu producție mare sau cu uger foarte plin, poate fi nevoie de patru sau chiar cinci mulsuri pe zi.
Regula este simplă: ugerul trebuie golit complet și regulat. Dacă laptele rămâne în uger, crește riscul de mastită, apare durerea, iar organismul primește semnalul că nu trebuie să producă mai mult. La vacile bune de lapte, mulsul de trei ori pe zi poate fi menținut până la stabilizarea producției.
Masajul ugerului nu este un moft. Se face înainte și după muls, câteva minute, cu mâinile curate. Ajută la coborârea laptelui, reduce tensiunea din uger și poate preveni edemele. La vacile proaspăt fătate, ugerul poate fi sensibil, așa că masajul se face blând, fără apăsări brutale.
Dacă ugerul este foarte umflat și laptele iese greu, vaca trebuie mulsă mai des. Uneori, la intervale de două-trei ore, mai ales dacă există risc de stagnare a laptelui. În astfel de cazuri se pot folosi comprese reci, nu calde. Căldura poate agrava inflamația.
Igiena la muls este esențială. Ugerul se curăță înainte de muls, primele jeturi de lapte se verifică separat, iar aparatul de muls, dacă se folosește, trebuie să fie curat și reglat corect. Mulsul făcut cu mâinile murdare sau cu aparatură neîntreținută poate duce rapid la mastită.
Stresul taie laptele. O vacă speriată, lovită, mutată brusc dintr-un adăpost în altul sau ținută în zgomot va produce mai prost. După fătare are nevoie de liniște, așternut curat, aerisire bună și acces permanent la apă.
Apa este uneori neglijată, deși laptele este format în mare parte din apă. O vacă în lactație trebuie să bea mult. Dacă apa este murdară, înghețată, prea departe sau disponibilă doar din când în când, producția scade.
Primele 90 de zile după fătare stabilesc în mare parte nivelul lactației. În această perioadă se vede diferența dintre o vacă doar mulsă și o vacă îngrijită corect.
Pentru gospodăriile mici, pașii de bază sunt clari: fân bun, concentrate crescute treptat, apă curată permanent, muls la program, golirea completă a ugerului, masaj blând și adăpost liniștit.
Nu există truc miraculos care să dubleze laptele peste noapte. Există însă grijă zilnică, hrană potrivită și disciplină la muls.