Funcţie de modul de înmulţire portaltoii speciilor pomicole se clasifică în două grupe: generativi,â şi vegetativi.
Principalele specii pomicole nu dau rezultate foarte bune în cadrul înmulţirii generative deoarece descendenţii prezintă o mare neuniformitate, motiv pentru care s-a recurs la înmulţirea lor pe cale vegetativă (marcote, butaşi). Spre deosebire de cei generativi, portaltoii vegetativi asigură obţinerea unui material săditor de calitate superioară.
Principalii portaltoi vegetativi utilizaţi în prezent în ţara noastră sunt prezentaţi în tabelul 8.1.
In ţara noastră au efectuat cercetări în domeniul ameliorării şi înmulţirii portaltoilor numeroşi cercetători ( St. Casavela, N. Minoiu-1976; V. Cireaşă-1969; M. Movileanu-1985; A. Liacu-1963, 1966, 1974; P. Parnia-1963, 1976 şi alţii.).
Principalii portaltoi folosiţi în pomicultură
Specia | Portaltoii | Portaltoii folosiţi în ţara noastră | |
Generativi | Vegetativi | ||
Măr | mărul pădureţ | -nu se foloseşte; | – |
mărul franc | -P.F. Creţesc, Pătul, Vieşti Bistriţa 50 | – | |
mărul Dusen şi paradis; Tipurile M 1-28; MM 100-111; A | – | G 21, M 4 , M 9, M 26, M 27, MM 104, MM 106, MM 109, MM 111, A 2, CG 60, CG10, CG 44,CG 80, B 9, MAC | |
Păr | părul pădureţ | – nu se foloseşte | – |
părul franc | – P.F. Harbuzeşti, Alămâi, Cu miez roşu, Păstrăvioare, Pepenii etc. | – | |
gutuiul tipurile A şi C | – | A şi C , BN 70 | |
gutuiul din sămânţă | – | ||
intermediar | Cure’ şi Beurre Hardy | ||
Gutui | gutui din sămânţă | Populaţii autohtone | |
gutui din marcote | A şi C | ||
Prun | corcoduş | Corcoduş 163 | |
prun | -P.F. Buburuz, Gălbior, Oteşani 8, Roşior văratec,Renclod verde,Scolduşul, Voineşti. | Oteşani 11 | |
zarzăr | – | – | |
porumbar | Porumbar de Iaşi | – | |
Cais | corcoduş | -nu se rec. în zone umede; | – |
zarzăr | -pentru zone secetoase | – | |
prun | -P.F.Buburuz-interme-diar | – | |
Piersic | piersic | -piersicul franc | – |
migdal | De Balc, Oradea 1, T 16, | – | |
corcoduş | – | – | |
zarzăr | – Goldanul | – | |
prun | – | – | |
porumbar | – nu se foloseşte | – | |
Migdal | migdal | – în zone sec. şi calca-roase | |
corcoduş | – în zone mai umede | ||
Cireş | cireş păsăresc | – în zone calcaroase: | |
cireş franc | Pietroase negre, P.Dönissen | ||
cireş seria F | – C 12, I.P.C. 1, F 12/1 | ||
mahaleb | pentru zone secetoase | ||
Vişin | vişin | – larg răspândiţi | – Oblacinska, V.G. 1, V.V. 1 |
mahaleb | – idem | – | |
Nuc | nucul comun | – biotipuri locale | – |
nucul negru | – | ||
Castan | castanul franc | – Hobiţa, Tamba 1 | – |
Câteva date tehnice privind recoltarea şi stratificarea sâmburilor şi seminţelor sunt prezentate în tabelele 8.2. şi 8.3.
Epoca de recoltare, producţia de fructe, cantitatea de fructe necesară pentru 1 kg. seminţe şi sâmburi, numărul acestora la kg. pe specii (după A. Liacu, 1976)
Specia | Epocade recoltare a fructelor | Producţia de fructe/ pom (kg.) | Cantitatea de fructe necesară pt. 1 kg. seminţe | Nr. de semi-nţe la 1 kg. |
Măr sălbatec | 15.09-30.09 | 100-200 | 100-150 | 25000-35000 |
Măr franc | 15.09.-30.09 | 300-400 | 160-570 | 25000-30000 |
Păr sălbatec | 15.09- 30.09 | 100-200 | 100-120 | 25000-28000 |
Păr franc | 15.09-30.09 | 150-200 | 250-420 | 20000-25000 |
Gutui | 15.10-25.10 | 20-25 | 150-200 | 26000-29000 |
Cireş sălbatec | 15.06-31.07 | 15-20 | 12-14 | 6000-17700 |
Vişin | 15.06-31.08 | 10-15 | 10-12 | 3000-5500 |
Mahaleb | 15.07-31.08 | 8-10 | 3-4 | 9000-18000 |
Prun | 1.09-30.09 | 50-90 | 18-24 | 800-3700 |
Corcoduş | 15.07-31.08 | 30-50 | 10-17 | 1300-4000 |
Zarzăr | 15.07-31.08 | 50-90 | 15-18 | 700-1000 |
Piersic franc | 1.09-30.09 | 20-25 | 20-30 | 140-540 |
Migdal | 10.09-1.10 | 10-20 | 2-3 | 160-330 |
Nuc | 10.09-1.10 | 80-100 | 1 | 80-125 |
Castan | 20.09-20.10 | 30-100 | 1 | 100-300 |
Alun | 1.09-15.09 | 4-7 | 1 | 260 -800 |
Porumbar | 1.09-15.10 | 1-2 | 4-5 | 4000-5000 |
Durata perioadei de stratificare
Specia | Durata de stratificare (zile) | Perioada de stratificare | Temp.în perioada de stratificare |
Măr şi păr franc | 90 | 25.11-1.12 | 1-3°C |
Gutui franc | 60 | 15.12-30.12 | 1-3°C |
Corcoduş | 160 | După extragere, uscare şi condiţionare | 4-8°C în primele 3 luni şi 2-4°C în rest |
Prun franc | 120 | idem | idem |
Cireş şi vişin | 160 | idem | idem |
Mahaleb şi piersic | 150 | idem | idem |
Producerea puieţilor generativi implică următoarele lucrări de bază:
Semănatul se poate face toamna ( în prima jumătate a lunii octombrie) sau primăvara foarte devreme. La semănatul de toamnă procesul de postmaturaţie are loc în sol. Distanţe de semănat: 40 cm între rânduri când se lucrează manual; 70 cm între râduri când se lucrează mecanic. Se mai poate semăna în benzi de două rânduri distanţate la 10-15 cm. Adâncimea de semănat este de 4-5 cm la seminţoase şi 6-8 cm la sâmburoase.
După semănat, rândurile se bilonează, ridicând un bilon de 12-15 cm, care protejează sămânţa peste iarnă. Dacă se seamănă primăvara, sămânţa se acoperă cu un strat de sol reavăn, gros de 3-5 cm la seminţoase şi 5-6 cm la sâmburoase fără a acoperii în întregime şănţuleţul, după care se presară mraniţă.
Lucrările de întreţinere
Împrăştierea biloanelor se execută primăvara cât mai devreme pentru a permite răsărirea.
Prăşitul se execută de 6-8 ori pentru distrugerea buruienilor şi afânarea solului.
Fertilizarea se face, în primul rând, cu azot (60-70 Kg/ha s.a.) în două reprize în cursul lunii iunie.
Răritul puieţilor se face când aceştia au 3-4 frunze adevărate la distaţa de 2-3 cm la drupaceae, 4-5 cm la pomaceae şi 6-7 cm la nuc şi castan.
Irigatul este o lucrare obligatorie în perioadele secetoase (iulie, august) precum şi după fertilizare pentru a favoriza creşterea şi a evita for-marea timpurie a mugurelui terminal.
Eliminarea “impurităţilor” este o lucrare obligatorie şi se efectuează în luna iulie.
Combaterea bolilor şi dăunătorilor.
În şcoala de puieţi se execută cca. 10-15 tratamente. La toate speciile, cu 2-3 săptămâni înainte de scosul puieţilor se aplică un tratament prin stropire abundentă cu un produs organofosforic în concentraţia recomandată pentru distrugerea larvelor produse de păduchele din San Jose, Păduchele lânos, afidelor şi păiajenilor. Dacă primele brume întârzie, se recomandă să se efectueze tratamente pentru defolierea puieţilor cu Ethrel 0,15%+sulfat de cupru 1%, folosind 1000 litri soluţie la ha.
Scosul puieţilor se face manual sau mecanic în a II a jumătate a lunii octombrie după căderea frunzelor. Concomitent se face şi clasarea pe categorii, se leagă în pachete de câte 50 + 2 buc., şi se stratifică în şanţuri rădăcina şi 12-15 cm din tulpină. Producţia este de 200000-300000 puieţi de drupaceae şi 130000-200000 puieţi de seminţoase ha.
Producerea puieţilor portaltoi la ghivece este o metodă mai recentă prin care se scurtează procesul de producere a materialului săditor cu un an, precum şi obţinerea de puieţi la speciile păr, cireş, vişin care se obţin mai greu prin metodele clasice. Folosind la înmulţire această metodă, dispare caracterul pivotant al rădăcinii puietului şi se formează o rădăcină fibroasă, ramificată ceea ce este un avantaj considerabil.
Durata de postmaturaţie a seminţelor este la fel cu cea pentru semă-nare în câmp (tabelul 8.3).
După parcurgerea perioadei de postmaturaţie sămânţa sau sâmburii se scot de la stratificare, se separă de nisip cu atenţie pentru a nu rupe colţul (se separă în apă) şi se întinde pe un suport umed la temperatura de 18-20°C pentru încolţirea în masă.
Semănatul se face în ghivece de diferite dimensiuni (7 x 8 x 10 cm), în perioada 15 martie-15 aprilie. Ghivecele se aşează în sere reci sau solarii pe folie de polietilenă.
Amestecul de pământ din ghivece se compune dintr-o parte mraniţă, o parte pământ de ţelină şi o parte nisip, la care se adaugă 1 kg azotat de amoniu, 2 kg superfosfat şi un kg sare potasică la fiecare metru cub amestec. Amestecul se dezinfectează termic sau chimic. Intr-un ghiveci se pun câte 2 seminţe la adâncimea de 2-3cm.
Lucrări de întreţinere:
-dirijarea temperaturii, 18-20° C până la răsărire, apoi 12-15° C ;
-combaterea bolilor şi dăunătorilor;
-fertilizarea extraradiculară odată cu irigarea cu: 100g azotat de amo-niu, 100g sulfat de potasiu, 200g superfosfat, 100g sulfat de magneziu, 4g borax, 4g sulfat de cupru şi 4g sulfat de mangan;
-plivirea buruienilor de câte ori este nevoie;
-călirea puieţilor de când au 4-5 frunze prin deschiderea treptată a geamurilor, iar în final prin scoaterea puieţilor afară.
Plantarea se face în luna mai-iunie când puieţii trebuie să aibă înălţimea minimă de 6 cm pomaceae şi 10 cm la drupaceae.După plantare se bilonează uşor, iar operaţia continuă pe măsură ce puieţii cresc pentru a-i menţine drepţi, până la 12-15 cm.
O altă lucrare este eliminarea unuia dintre puieţi din ghiveci prin tăieri sau dacă este cazul se completează golurile. Celelalte lucrări sunt identice cu cele din câmpul I al şcolii de pomi.