„Liceele nu vor mai putea selecta elevi printr-un concurs propriu, în plus față de Evaluarea Națională”, a declarat președintele Nicușor Dan după promulgarea legii care elimină examenul suplimentar de admitere.
Modificarea legislativă a fost adoptată de Senat pe 8 septembrie, cu 103 voturi pentru și trei abțineri. Parlamentul a decis să anuleze prevederea introdusă în 2023 prin Legea învățământului preuniversitar, care permitea liceelor să organizeze concursuri de admitere pe lângă Evaluarea Națională. Promulgarea presidenului închide definitiv o pagină care nu fusese deschisă nici măcar efectiv, deoarece procedurile de implementare nu fuseseră încă finalizate.
Până în septembrie 2026, sistemul preconizat permitea liceelor să selecteze cel mult jumătate dintre locurile disponibile prin propriile examene. Fiecare unitate de învățământ putea decide dacă concursul viza anumite specializări sau întreaga ofertă educațională. Structura testării includea două probe, adaptate la profil, iar candidații trebuiau să obțină minim 5 la fiecare dintre probele Evaluării Naționale pentru a participa. Selecția urma să se facă după media obținută la concurs, de la cea mai mare la cea mai mică.
Ceea ce face această decizie semnificativă este contextul în care a fost luată. Autoritățile pregăteau deja metodologia și calendarul pentru implementare, iar din 2027, regulile urmau să-și facă simțită prezența. Totuși, înainte de a se aplica efectiv, mecanismul a fost desfiinţat complet. Admiterea la liceu va rămâne în continuare centralizată, cu repartizare computerizată bazată exclusiv pe rezultatele la Evaluarea Națională și opțiunile completate de elevi.
Decizia de revocare nu este izolată. Guvernul și Parlamentul au debătut ani de zile asupra modelului de admitere optim. Reforma din 2023 fusese o încercare de a oferi liceelor autonomie în selectare, mărindu-le capacitatea de a recruta studenți talentați după criterii specifice. Anularea ei semnalează o întoarcere la centralism decizional și standardizare, o alegere care reflectă preferința pentru egalitate de tratament pe întreg teritoriul țării.
Repartizarea computerizată, revenind ca unic mecanism de admitere, funcționează după algoritm transparent. Elevii sunt distribuiți la liceele din care au optat, în ordinea preferințelor, bazat strict pe scor. Sistemul exclude subiectivitatea și favoritismul que ar putea apărea în examene cu comisii interne. Pentru mulți specialiști, asta e chiar punctul fort—imposibilitatea oricărui joc politic sau preferințe în back-room-uri.
Dar nu pentru toți. Unii directori și cadre didactice au criticat public renunțarea la autonomie. Ei susțineau că propriile concursuri permiteau liceelor performante să-și formeze cohorte de nivel ridicat, să-și consolideze prestigiu și reputație. Fără acea posibilitate, toți elevii de o anumită performanță se distribuie mecanic, indiferent dacă o școală a investit ani de zile în programe de excelență. Sindicatele din învățământ au transmis scepticism, iar mai mulți directori au comentat discret că măsura reduce flexibilitatea și nu beneficiază nici elevilor, nici școlilor.
Însă Ministerul Educației și Parlamentul au ținut line-ul: transparență și echitate sunt prioritare. Evitarea unui sistem în două niveluri—unele licee cu admitere selectivă, altele cu repartizare—păstrează principiul egalității de șanse. În teorie, nimeni nu este dezavantajat de sistemul administrativ, doar de propriul rezultat la examen și preferințele declarate.
O excepție importantă persistă în lege: învățământul vocațional rămâne neatins. Liceele și specializările cu probe de aptitudini păstrează regimul distinct de admitere. Un elevă care dorește să intre la o școală de arte sau sport poate fi testată corespunzător, pentru că natura profilului o impune. Pentru învățământul general și tehnologic, însă, regula strictă devine norma.
Schimbarea intră în vigoare pentru admiterea din 2027. Asta înseamnă că elevii care vor termina clasa a VIII-a în iunie 2027 vor fi primii afectați direct de lipsa examenelor suplimentare. Pentru actualii elevi din clasa a VIII-a, care vor susține examenul în 2026, regimul vechi nu se mai aplică, dar nici noul nu era pe masa în momentul deciziei. Sunt într-o zone gri, administrativ.
Implicația pe termen lung nu e mică. Fără examen suplimentar, presiunea pe Evaluarea Națională crește. O notă mai puțin la această probă înseamnă o plasare semnificativ mai proastă în repartizare. Nu mai e a doua șansă, nu mai e mecanism de recuperare prin aptitudini sau performanță specifică. Calcul simplu: o medie de 8 vs. 8,5 poate schimba destinul liceului pentru mulți adolescenți.
De fapt, asta ridică o întrebare fundamentală: ce fel de sistem de admitere vrea România? Unele țări occidentale au renunțat la examene centralizate și au trecut la dosare și recomandări. Altele au păstrat selecția strictă. România oscilează între modele, încercând compromisuri care mulțumesc mai puțin: nici destul de autonome, nici suficient de transparente pentru toți.
Ceea ce se întâmplă acum este o înclinație către simplitate și control central. Nu e rău în sine, dar nici nu e panacea. Fiecare model are compromiuri. Modelul eliminat promitea ceva—flexibilitate și oportunitate de a demonstra potențial dincolo de un test național. Modelul revenit promite egalitate și transparență. Care e mai bun depinde de ce prețuiești: meritocație dinamică sau dreptate procedurală?
Răspunsul oficial al guvernului e că dreptatea procedurală câștigă. Pentru elevii din următorii ani, asta va fi realitatea. Se vor pregăti mai bine la Evaluarea Națională, vor completa cu mai multă grijă opțiunile, și vor accepta că matematica computerizată e soarta lor. Fără apel, fără a doua șansă, fără subterfugii. Pur și simplu clar, standardizat, administrativ impersonal.