În primele nouă luni din 2025, Poliția Română a retras 4.821 de permise de conducere din motive medicale — de aproape patru ori mai multe față de aceeași perioadă a anului 2024, când numărul se oprise la 1.322. Afecțiunile vizate acoperă o gamă largă, de la epilepsie și diabet la boli cardiovasculare și tulburări psihice.
Creșterea bruscă a numărului de retrageri nu înseamnă neapărat că mai mulți șoferi s-au îmbolnăvit brusc. Ea reflectă, cel mai probabil, o intensificare a controalelor medicale și a cooperării dintre autoritățile medicale și Poliție — un mecanism prevăzut în legislația rutieră română, care obligă medicii să raporteze cazurile în care un pacient nu mai îndeplinește condițiile de sănătate necesare conducerii unui vehicul.
Ce afecțiuni duc la retragerea permisului auto
Legislația română stabilește categorii clare de afecțiuni care pot face o persoană incompatibilă cu conducerea unui autovehicul. Unele sunt absolute — adică interzic conducerea indiferent de circumstanțe — iar altele sunt condiționate, permițând șoferului să conducă dacă obține un aviz medical favorabil și respectă anumite cerințe terapeutice.
Printre afecțiunile care duc automat la pierderea dreptului de a conduce se numără demența, scleroza multiplă, boala Parkinson și alte afecțiuni neuro-motorii care afectează controlul mișcărilor și timpul de reacție. Epilepsia intră și ea în această categorie: convulsiile neprevăzute reprezintă un risc direct la volan, motiv pentru care legea este strictă în privința acestor cazuri.
Bolile cardiovasculare severe pot duce la retragerea permisului, dar nu automat. Dacă afecțiunea a fost tratată și un medic cardiolog acordă aviz favorabil, șoferul poate să conducă în continuare. Același principiu se aplică și în cazul diabetului zaharat: persoanele cu această boală pot păstra permisul dacă urmează tratament medicamentos și dovedesc că țin sub control episoadele de hipoglicemie. O scădere bruscă a glicemiei la volan poate provoca pierderea cunoștinței, ceea ce face acest criteriu esențial din punct de vedere al siguranței rutiere.
Problemele de vedere și de auz au reguli proprii. Șoferii cu deficiențe de vedere sunt obligați să poarte ochelari sau lentile de corecție în timpul condusului — absența lor în trafic este considerată contravenție. Hipoacuzia profundă bilaterală interzice conducerea vehiculelor din categoriile A și B, cu o singură excepție: dotarea mașinii cu oglinzi de dimensiuni mai mari, conform cerințelor legale.
Sindromul de apnee în somn moderat sau sever impune o consultație de specialitate, iar permisul poate fi păstrat doar pe baza unui aviz medical autorizat. Apneea netratată provoacă somnolență diurnă accentuată, cu risc real de adormire la volan — un motiv medical solid pentru această restricție.
1
2
3
4Afecțiunile psihice și medicamentele cu efect psihoactiv
Tulburările psihice reprezintă o altă categorie vizată de lege. Diagnosticele care afectează judecata, percepția sau controlul comportamental pot duce la retragerea permisului, în funcție de gravitatea și evoluția afecțiunii.
Depresia ocupă un loc aparte în această discuție nu atât prin boala în sine, cât prin tratamentul aferent. Multe dintre medicamentele folosite în tratarea depresiei conțin substanțe cu efect psihotrop sau psihoactiv care reduc capacitatea de concentrare și timpul de reacție. Legea interzice conducerea unui vehicul persoanelor care utilizează astfel de substanțe, indiferent de diagnostic. Pacienții care urmează tratament antidepresiv trebuie să discute cu medicul curant despre compatibilitatea schemei terapeutice cu conducerea unui autovehicul — medicul este cel în măsură să evalueze riscul individual.
Bolile respiratorii cronice severe pot impune, la rândul lor, restricții. Legea permite conducerea în aceste cazuri doar dacă medicul specialist acordă acceptul explicit, după evaluarea funcției respiratorii și a capacității de efort.
Ce înseamnă asta concret pentru șoferii cu afecțiuni cronice
Creșterea de aproape patru ori a numărului de permise retrase din motive medicale — de la 1.322 la 4.821 în primele nouă luni — indică o schimbare semnificativă în modul în care autoritățile aplică legislația existentă, nu o modificare a legii în sine. Pentru șoferii cu afecțiuni cronice, tabloul legal este mai nuanțat decât pare la prima vedere. Multe dintre bolile enumerate nu duc automat la pierderea definitivă a permisului: contează severitatea diagnosticului, evoluția bolii și, în numeroase cazuri, avizul unui medic specialist.
Un aspect practic: medicii de familie și medicii specialiști au obligația legală de a raporta Poliției cazurile în care un pacient nu mai îndeplinește condițiile medicale pentru conducere. Aceasta înseamnă că retragerea permisului auto poate veni și fără ca șoferul să fi fost oprit în trafic sau implicat într-un accident. Persoanele care se regăsesc într-una dintre categoriile menționate mai sus au varianta avizului medical actualizat ca primă măsură — dacă afecțiunea este stabilizată și controlată, medicul specialist este cel care decide dacă conducerea mai este posibilă în condiții de siguranță.
Dacă aveți un diagnostic cronic și nu știți sigur cum vă afectează dreptul de a conduce, cel mai direct pas este să discutați cu medicul de familie sau cu specialistul care vă urmărește afecțiunea. El este singurul în măsură să evalueze situația dumneavoastră concretă și să vă îndrume corect.