Parlamentul a adoptat miercuri o lege care pedepsește cu închisoare căsătoriile și conviețuirile forțate, cu pedeapses mai severe când victimele sunt copii. Diana Buzoianu, co-iniţiatoare a proiectului, a declarat că măsura vine să pună capăt unei practici răspândite prin care „prea multe fete și prea multe femei sunt.
Fenomenul căsătoriilor forțate nu este noua descoperire în peisajul social românesc. În familiile cu tradiții patriarhale puternice sau în anumite comunități, presiunea asupra tinerelor – și mai rar asupra tinerilor – să accepte o căsătorie hotărâtă de părinți a rămas problemă persistentă, adesea mascată sub aparența „acceptului”. Victimele se află sub o presiune copleșitoare, între intimidare psihologică și constrângeri fizice, între teama de a dezamăgi familia și riscul de a fi izolate social. În multe cazuri, copiii sub 16 ani au fost cei mai vulnerabili, fiind considerați, în mentalităţi retrograde, „proprietatea familiei”.
Noul act normativ definește explicităț constrângerea la căsătorie drept acţiunea unei persoane de a determina altcineva să-și încheie căsătoria sau să conviețuiască în relație similară, împotriva voinţei. Pentru minori sub 16 ani, legea prevede pedapseă cu închisoare de la 2 la 7 ani, plus interzicerea exercitării unor drepturi. Pentru persoane majore sau minori care au împlinit 16 ani, pedeapsa se reduce la 1 până la 5 ani de închisoare, cu aceleași restricții suplimentare.
Există circumstanțe agravante care cresc pedeapsa: dacă făptuitorul are asupra sa o armă, un obiect sau o substanță care ar putea pune în pericol viața victimei, pedeapsa se ridică. Acelaşi lucru se întâmplă dacă perpetratorul exercită autoritate asupra victimei – o are în îngrijire, o educa sau o păzește. Un alt element cu rol decisiv: dacă minorul sau persoana majoră este transportată sau nevoită să călătorească în altă țară în scopul forţării căsătoriei, iar actul se încadrează ca trafic în scop de căsătorie forțată, legea prevede penalizare distinctă și mai grea.
Buzoianu a subliniat în comunicat că „libertatea nu se negociază”, exprimând convingerea că statul român trebuie să transmită un mesaj clar către toate victimele: „Statul te vede și se luptă pentru drepturile tale”. Mesajul nu este doar retoric – legislaţia defineşte clar faptul penal şi creează baza pentru urmărire și sancţionare.
Pentru a asigura diseminarea cunoștințelor despre noua lege, proiectul prevede ca, timp de patru luni de la intrarea în vigoare, posturile de televiziune și radio obligate să transmită, zilnic între orele 18:00 și 22:00, mesaje de avertizare și informare asupra măsurii. Scopul este explicit: atingerea cetățenilor, avertizarea potențialilor agresori și informarea victimelor că au suport de la stat.
Legea marchează o cotitură în modul în care sistemul judiciar românesc abordează violența domestică și forța exercitată în cadrul familiei. Până acum, căsătoriile forțate riscau să rămână nepenalizate corespunzător sau să se încadreze în infracțiuni mai generale cu pedepse mai mici. Prin definire precisă și pedepse distinct mai severe pentru copii, legislația respinge explicit ideea că familia poate dispune de viața sexuală și conjugală a unui minor. Asta nu e doar o tehnicalitate – e o schimbare de paradigmă în care copilul devine subiect cu drepturi, nu obiect de proprietate parental.
Mecanismul transportării și forțării imigrării victimei vine dintr-o necesitate concretă: mulți cazuri de căsătorie forțată se întâmplă prin ducerea victimei în țara de origine a familiei, departe de orice rețea de sprijin. Prin incriminarea separată a acestui act, legea recunoaște că predarea victimei unei alte jurisdicţii este o metodă de îndepărtare și izolare.
Ce urmează acum este faza de implementare și sensibilizare. Campaniile în media vor fi decisive – nu doar pentru victimele potențiale, ci și pentru schimbarea percepției publice asupra acestei practici. Mulți dintre cei care exercită forța asupra victimelor și-o justifică prin tradiție sau „bine al familiei”. Mesajele oficiale trebuie să rupă această legitimare culturală.
Realitatea e că o lege strictă nu elimină peste noapte o problemă socială adânc înrădăcinată. Dar oferă victimelor un instrument legal solid și semnalează că instituțiile statului nu mai acceptă neutralitate. Pentru fiecare fată sau fiu forțat spre o căsătorie nedorită, existența unei legi clare cu pedepse severe schimbă semnificativ calculul riscului agresoarei – și deschide ușa pentru apel la justiție.