Ucraina a suferit al treilea atac aerian masiv în șapte zile în noaptea de 4 spre 5 august, când forțele ruse au lansat asupra Kievului și regiunii circundante un arsenal care a inclus patru rachete antinavă de tip Zirkon/Oniks, 24 de rachete balistice Iskander-M/KN-23 și 115 drone de atac de tip Shahed.
Bilanțul atacului din noaptea de 4 august este devastator. Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență din Ucraina și primarul Kievului au raportat cel puțin 15 persoane ucise și 51 de răniți. Autoritățile au intervenit în mai multe locuri pentru stingerea incendiilor care au izbucnit ca urmare directă a impacturilor de artilerie. Răniii tratați cuprind civili de vârste diferite, inclusiv copii, cu leziuni de gravitate variabilă.
Aceasta este cea de-a treia dată în mai puțin de o săptămână când Rusia lanseaza un atac aerian asupra capitalei ucrainene. Pe 30 iulie, un prim atac a ucis o persoană și a rănit alte cinci. La 1 august, un al doilea bombardament cu rachete balistice a fost mai devastator: nouă morți și peste 30 de răniți, cu pagube extinse la 13 blocuri rezidențiale, patru case private, clădiri administrative și comerciale, inclusiv un studio de film și un magazin, plus zeci de vehicule distruse.
Țintele menționate de forțele ucrainene și reclamate de ministerul rus al apărării au inclus centre logistice, depozite de armament și echipament militar, puncte de aprovizionare și unități de producție. Ministerul rus declarat că a lovit și trei nave cargo din apropierea portului Odesa, pe care le descrie drept transportatoare de armament. Autoritățile ucrainene au indicat că lovituri majore au afectat huburi logistice din raionul Bucea și o întreprindere industrială din satul Kalinivka, unde s-au declanșat incendii extinse.
Apărarea antiaeriană ucraineană a reușit să doboare sau neutralizeze 98 dintre cele 115 drone lansate, însemnând o rată de interceptare de aproximativ 85 procente pentru armele fără pilot. Cu toate acestea, nici una dintre cele 28 de rachete cu rază mai lungă de acțiune nu a fost dobândită, permițând unor proiectile să atingă ținte în și în jurul capitalei. Diferența dintre rata de succes tegen dronele Shahed și cea pentru rachetele balistice reflectă o disparitate în capacitățile de apărare aeriană — dronele se deplasează mai lent și sunt mai ușor de interceptat, în timp ce rachetele balistice călătoresc la viteze hipersonice și sunt practic imposibil de oprit cu tehnologia curentă.
Impactul asupra infrastructurii civile a fost imediat. În următoarele ore după atac, autoritățile au emis avertismente cu privire la niveluri ridicate de poluare a aerului în toate sectoarele Kievului ca urmare a incendiilor și dăunării. Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență a mobilizat echipe de intervenție pentru stingerea focului și ndepărtarea dărmăturilor. Muncitorii de urgență au fost detașați și pentru căutări de persoane în mijlocul ruinelor clădirilor parțial prăbușite.
Escaladarea atacurilor asupra Kievului reflectă schimbarea tactică în conflictul russo-ucrainean, în care bombardamentele asupra capitalei cu armament de rază lungă sunt utilizate cu regularitate mai mare. Rusia a justificat aceste atacuri ca fiind direcționate împotriva obiectivelor militare și logistice, o justificare care rămâne contestată de Ucraina și de observatorii internaționali, având în vedere numărul de civili uciși și avarierea evidentă a infrastructurii rezidențiale.
Urmare imediată a atacului a fost o anchetă a circumstanțelor și a modului de operare. Autoritățile ucrainene au începutat documentarea pagubelor pentru a completa rapoarte către instituțiile internaționale. Guvernul Kiev a reafirmat necesitatea unor sisteme de apărare aeriană mai avansate și a mai multor echipamente defensive furnizate de aliații occidentali. În același timp, s-au pus în aplicare protocoale de protecție civili, inclusiv adăpostire în adaposturi antiaeriene și limitarea circulației în anumite zone expuse.
Contextul mai larg al acestor atacuri înscrie în cadrul unei campanii deschise de interzicere a aprovizionării militare și subminare a capacității logistice ucrainene. Fiecare val de atacuri urmează unui model similar: lansarea masivă de armament, distrugerea infrastructurii și provoacarea de pierderi civile și militare. Modelul de atac s-a intensificat pe măsură ce conflictul se prelungește, sugerând dorința Rusiei de a obliga o negociere prin presiune asupra civiliștilor și a sistemelor de logistică.
Pentru ziua următoare și pentru zilele care vor urma, atenția rămâne pe capacitatea Ucrainei de a răspunde și reconstrui, pe trimiterea de echipamente defensive din vest și pe implicațiile unei escaladări continue. Conflictul arată semne de durabilitate pe termen lung, cu bombardamentele aeriene devenind o caracteristică permanentă a vieții civile în capitala și regiunile sale.