Călin Georgescu, fostul candidat la președintele României, se află în arest preventiv de aproape două săptămâni, acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu efecte grave.
Sechestrul a fost instituit pe 24 septembrie, în baza unui prejudiciu estimat la aproximativ 1,1 milioane de euro. Măsura nu echivalează cu o confiscare definitivă a imobilului, ci cu o garanție de recuperare a pagubei în caz de condamnare. Judecătorii vor analiza dacă sunt motive suficiente pentru menținerea acestei restricții sau dacă vor ceda presiunilor apărării lui Georgescu, care susține că blocarea vilei depășește limitele proporționalității.
Ceea ce face cazul mai complex decât pare: banii care au generat prejudiciul nu au venit din nimic. Conform anchetei, un om de afaceri din Buzău a fost atras în ceea ce părea o afacere cu metale prețioase — o schemă care promitea o linie de credit de 6 milioane de euro. Pentru a asigura tranzacția, omul de afaceri a plătit o garanție de 1 milion de euro. Din această sumă, susțin procurorii, 100.000 de euro au fost direcționați direct spre finanțarea campaniei prezidențiale a lui Călin Georgescu. După ce creditul promis nu a mai venit, și după ce omul de afaceri a transferat încă 100.000 de euro în speranța că situația se va îmbunătăți, povestea s-a oprit. Banii nu au fost restituiți, iar creditul de care se vorbea — crescut até la 15 milioane de euro în varianta finală — nu a existat niciodată.
Dosarul este mediatizat, dar rămâne în prim-plan pe o altă cale, prin cealaltă speță în care Georgescu e judecat. Marți, la Curtea de Apel București, urma să se reia procesul în care e acuzat de tentativă de lovitură de stat alături de Horațiu Potra și alți 20 de inculpați. Ședința a fost amânată; avocații apărării au cerut lămuriri cu privire la un așa-zis „dosar confidențial” — informații care, aparent, nu sunt accesibile întregii apărări. Instanța a transmis adrese oficiale către Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a clarifica situația. Următorul termen în această cauză a fost stabilit pentru 12 octombrie.
Ceea ce dă o dimensiune suplimentară cazului: o dată — 7 octombrie — pentru contestația privind vila, iar cinci zile mai târziu, pe 12 octombrie, un nou pas în dosarul privind tentativa de lovitură de stat. Două proceduri diferite, dar care deschid scenarii diferite. Dacă pe 7 octombrie contestația este admisă și sechestrul ridicat, Georgescu recuperează o margine de manevră; dacă pe 12 octombrie apar noi date în dosarul de lovitură de stat, situația penală se poate agrava.
Arestul preventiv al lui Georgescu, inițial refuzat de Tribunalul București sub forma controlului judiciar, a fost impus de Curtea de Apel București pe 1 octombrie, pe cererea procurorilor DIICOT. Arestul este pentru 30 de zile și este definitive — adică apărarea nu mai poate contesta. Georgescu se află în Arestul Central al Capitalei. Conținuțul discuțiilor sale în celulă, cu cine se află acolo și ce transmite în afară rămâne aproape invizibil public; știm doar că refuză mesele din arest — cineva din afară îi aduce mâncare, iar vizitele sunt supuse unor restricții stricte.
Sechestrul nu este o pedeapsă, ci o precauție. Legea permite procurorilor să blocheze active ale unui inculpat dacă există riscul ca acele active să fie folosite pentru daunarea viitoare, sau dacă sunt susceptibile să provină din activitate infracțională. În cazul lui Georgescu, scopul declarat este asigurarea recuperării prejudiciului de 1,1 milioane de euro dacă dosarul se încheie cu condamnare. Judecătorul care va analiza contestația pe 7 octombrie trebuie să cântărească: sunt motive legale suficiente pentru a menține sechestrul, sau înscenarea măsurii depășește principiul proporționalității? O întrebare care nu are răspuns ușor, și pe care magistrații o vor gândi cu atenție.
Cazul nu e izolat în justiția penală românească. De ani, schimburile între procurorii care caută să asigure recuperarea prejudiciilor și apărările care contestă proporționalitatea măsurilor au fost o bătălie legitimă în instanță. Asta nu înseamnă că în cazul lui Georgescu nu ar exista argumente valide de ambele părți. Doar că pariurile sunt mai mari — nu doar pentru o proprietate, ci pentru credibilitatea unei anchete în care au investit resurse mari agențiile de aplicare a legii.
Pe 12 octombrie, Curtea de Apel va reveni la dosarul de lovitură de stat. Detaliile „dosarului confidențial” vor putea fi clarificate. Dacă va fi, ar putea schimba calculul întregului caz — nu doar pentru Georgescu, ci pentru dinamica procesului și percepția publică a acestei speți. Până atunci, vila din Mogoșoaia rămâne sub sechestru, iar Georgescu rămâne în arest, asteptând o sentință care e departe de a fi pronunțată și o apărare care continuă să lupte pe mai multe fronturi simultan.