O înmormântare decentă costă astăzi peste 20.000 de lei, iar ajutorul de stat se oprește la puțin peste 9.000 de lei. Diferența o plătește familia, adesea în cel mai greu moment al vieții ei.
Cifra de 20.000 de lei nu e pentru o înmormântare fastuoasă. E pentru strictul necesar: un sicriu, un loc de veci, preot, gropari, capelă și pomeni. Cine și-a îngropat un părinte în ultimii doi ani știe că suma reală e adesea mult mai mare. Un caz concret, citat în discuțiile publice pe această temă, vorbește despre 15.000 de euro cheltuiți de copiii unui bărbat decedat — nu pentru ceva extravagant, ci pentru o ceremonie obișnuită, cu toate cele necesare după obicei.
Ajutorul de înmormântare acordat de stat a fost majorat, dar a rămas la puțin peste 9.000 de lei. Suma poate fi suficientă doar dacă familia deține deja un loc de veci și dacă nu are pretenții suplimentare. Adică în situații rare.
Ce plătești înainte să ajungi la preot și gropari
Un loc de veci pornește de la 6.000 de lei și poate urca de zece ori, în funcție de cimitir și zonă. Un sicriu decent începe de la 2.500 de lei. Înainte să ajungi la preot, gropari sau capelă, ai consumat deja aproape tot ajutorul primit de la stat. Detaliul care schimbă tot: serviciile suplimentare nu sunt opționale din punct de vedere cultural.
Pomenile implică coșuge, prosoape, farfurii, linguri, pâine — toate cumpărate și plătite de familie, fără niciun sprijin public. Un caz menționat public arată că doar groparii, preotul și capela au însumat peste 33.000 de lei. Nu totalul înmormântării — doar aceste trei capitole. Prețurile au crescut cu aproximativ 10% față de anul trecut, din cauza inflației și a scumpirii motorinei, iar reprezentanții caselor de pompe funebre spun că vor mai fi ajustări, dar nu exagerate.
De ce costurile funerare lovesc altfel decât orice altă factură
Costurile funerare nu sunt o cheltuială pe care o poți amâna, negocia sau evita. Spre deosebire de alte momente financiare dificile, nu ai timp să compari oferte, să cauți împrumuturi, să te sfătuiești. Deciziile se iau în 24-48 de ore, adesea în stare de șoc. Casele de pompe funebre știu asta. Cimitirele știu asta. Piața funcționează exact în acest dezechilibru.
Presiunea financiară cade cel mai greu tocmai pe familiile fără economii. Cei cu un cont bancar sănătos plătesc și pleacă acasă. Ceilalți fac împrumuturi, se roagă de rude sau, în cazuri extreme, optează pentru înmormântări sub minimul demnității — ceea ce, pentru mulți români, e o rușine socială adăugată peste durerea deja insuportabilă.
1
2
3
4Ce înseamnă concret ajutorul de stat și unde se rupe calculul
Ajutorul de înmormântare există din 2023 în forma majorată, dar a rămas în urma ritmului în care au crescut prețurile. La 9.000 de lei și un loc de veci cumpărat la prețul minim, familia tot trebuie să scoată cel puțin 5.000-10.000 de lei din propriul buzunar — fără pomeni, fără servicii adiționale. Problema structurală e că suma e calculată față de un cost mediu care nu mai există. Nu există niciun mecanism automat de indexare la inflație, ceea ce înseamnă că decalajul va continua să crească an de an.
Singurul pas concret pe care îl poate face oricine acum este să verifice din timp situația locului de veci al părinților sau bunicilor și să estimeze realist costurile dintr-o zonă dată. Nu e o conversație plăcută, dar e una care poate scuti o familie de un șoc financiar major la momentul cel mai nepotrivit. Câtă vreme statul nu și-a actualizat calculele la realitatea din 2026, planificarea în avans rămâne singurul instrument real la îndemână.
Din păcate noi tot nu înțelegem că acest ,, ajutor de înmormântare ” nu este decât un ,, ajutor” oferit de stat și nu o obligație a statului 😥 Așteptăm ca Statul să ne tot acopere din cheltuieli pentru diferite probleme personale în loc să ne asigurăm din timp ,cum ar fi și normal 😥 din păcate , avem o zicală în folclorul românesc : ,,nemulțumitului i se ia darul” … 😥