Nicușor Dan l-a luat în calcul pe Eugen Tomac pentru funcția de prim-ministru, însă varianta a fost blocată de refuzul categoric al UDMR. Între timp, desemnarea unui premier continuă să fie amânată, pentru că niciun candidat nu strânge deocamdată cele 233 de voturi necesare în Parlament.
Joi, 4 septembrie, președintele anunțase că va face desemnarea „în zilele următoare”, invocând așteptările societății față de formarea unui guvern. Declarația a creat impresia că lucrurile se mișcă. Realitatea, aflată ulterior din surse politice citate de Adevărul, arată altceva.
Blocajul de la 233 de voturi
Cifra 233 e miza întregii ecuații. Atât de multe voturi favorabile trebuie să obțină noul premier în Parlament pentru ca guvernul său să fie învestit. Deocamdată, niciuna dintre variantele discutate nu ajunge la acest prag — și asta explică de ce Nicușor Dan a ales să amâne în loc să acționeze rapid.
Situația e complicată și de un argument logistic invocat chiar de președinte: o parte din parlamentari s-au aflat în vacanță, iar votul de învestire trebuie dat fizic, în sală. În aceste condiții, șeful statului a ales să sondeze terenul prin convorbiri telefonice cu liderii partidelor, înainte de a face un anunț public. Le-a prezentat o variantă de premier din afara structurilor de partid — un profil tehnocrat, conform acelorași surse. Numai că propunerea a primit reacții mixte.
Eugen Tomac, respins ca premier după refuzul UDMR
Printre variantele luate serios în calcul s-a aflat și cea a lui Eugen Tomac — fostul lider al Partidului Mișcarea Populară, europarlamentar cu experiență, cunoscut ca un politician pro-european ferm. Nicușor Dan îl considerase o opțiune tocmai pentru că ar fi putut fi prezentat drept un candidat de consens, mai puțin legat de jocurile interne ale marilor partide. Tomac mai fusese desemnat premier o dată în această perioadă de criză politică prelungită — și tot atunci candidatura sa nu reușise să strângă voturile necesare.
Detaliul care a închis definitiv varianta Tomac: UDMR a refuzat explicit să-l susțină. Formațiunea condusă de Kelemen Hunor controlează un bloc de voturi important, fără de care orice majoritate rămâne fragilă. Fără acordul UDMR, calculul aritmetic nu funcționează, indiferent de celelalte susțineri.
Grindeanu, propunerea pe care Nicușor Dan o evită și de ce contează asta
Kelemen Hunor a venit și cu o propunere proprie: Sorin Grindeanu, președintele PSD. Scenariul imaginat de liderul UDMR ar fi urmat o logică politică clară — un guvern construit în jurul PSD, cu UDMR, conservatorii din PNL și grupul UpR al lui Victor Ponta. Nicușor Dan nu pare dispus să meargă pe această variantă. Motivul: un guvern dominat de PSD ar putea consolida AUR ca principală forță de opoziție, iar dacă suveraniștii ajung singuri la pragul de 50% în Parlamentul ales în 2028, președintele ar fi obligat să desemneze automat premierul propus de ei.
1
2
3
4Ce se vede clar acum este că România se află într-un blocaj cu mai multe straturi. UDMR blochează Tomac. Nicușor Dan evită Grindeanu. PSD nu vrea un tehnocrat care să-i reducă influența. Iar AUR stă și urmărește, știind că fiecare zi de blocaj îi aduce capital politic suplimentar. Într-o țară cu un deficit bugetar care necesită decizii rapide, prelungirea acestei crize are un cost concret, nu abstract. Nicușor Dan a promis că va face desemnarea în zilele imediat următoare — anunțul ar putea veni în cursul săptămânii viitoare. Dacă noul candidat nu strânge 233 de voturi, urmează o nouă rundă de consultări. Întrebarea care rămâne nu e cine va fi premierul. E dacă România mai are timp să-și permită încă un eșec de învestire.