Munca zilieră rămâne și în 2026 una dintre cele mai folosite forme de muncă ocazională în agricultură, horeca, evenimente, spații verzi sau activități sezoniere. Este simplă, rapidă și utilă acolo unde nu ai nevoie de un angajat permanent. Dar tocmai pentru că pare simplă, mulți o tratează superficial.
Legea permite folosirea zilierilor fără contract individual de muncă, însă asta nu înseamnă muncă fără reguli. Beneficiarul trebuie să înregistreze zilierul, să îl plătească cel puțin la nivelul minim legal, să rețină taxele și să respecte regulile privind securitatea muncii.
În 2026, cine folosește zilieri „după ureche” riscă amenzi serioase. Pentru lipsa înregistrării în Registrul electronic de evidență a zilierilor, sancțiunea este de 6.000 de lei. Pentru plata sub nivelul minim legal, amenda ajunge la 10.000 de lei.
Ce înseamnă, de fapt, zilier
Zilierul este persoana care prestează activități necalificate, ocazionale, pentru un beneficiar. Activitatea nu trebuie să aibă caracter permanent. Legea vorbește despre muncă întâmplătoare, sporadică sau accidentală.
Cu alte cuvinte, zilierul nu poate fi folosit ca angajat permanent mascat. Dacă omul vine zilnic, luni la rând, face aceeași muncă și este controlat ca un salariat obișnuit, situația poate ridica probleme la un control ITM.
Munca zilieră este gândită pentru nevoi de scurtă durată: cules, sortat, încărcat, ajutor la evenimente, lucrări sezoniere, întreținere spații verzi sau alte activități permise expres de lege.
Registrul zilierilor este obligatoriu
Cea mai importantă obligație a beneficiarului este înregistrarea zilierului în Registrul electronic de evidență a zilierilor. Nu mai vorbim de un caiet ținut în sertar, ci de o evidență electronică transmisă prin aplicația Inspecției Muncii.
Datele trebuie completate înainte ca persoana să înceapă activitatea. Se trec informațiile despre zilier, beneficiar, data muncii, durata activității și remunerația brută și netă.
Această obligație este esențială. Dacă zilierul lucrează fără să fie înregistrat, beneficiarul poate primi amendă de 6.000 de lei. Nu contează că omul a lucrat doar câteva ore sau că urma să fie trecut „mai târziu”. Înregistrarea se face înainte de muncă.
Cât poate lucra un zilier
Durata activității ocazionale este de minimum o zi, echivalentul a 8 ore de muncă. Chiar dacă părțile se înțeleg pentru mai puține ore, plata se face pentru cel puțin 8 ore.
Un zilier adult poate lucra cel mult 12 ore pe zi. Pentru minori, regula este mai strictă: cel mult 6 ore pe zi și maximum 30 de ore pe săptămână. Minorii nu pot presta muncă de noapte.
Legea mai stabilește și limite anuale. În mod obișnuit, o persoană nu poate lucra pentru același beneficiar mai mult de 90 de zile cumulate într-un an calendaristic. Există excepții pentru domenii precum agricultura, viticultura, pomicultura, legumicultura, floricultura, piscicultura sau creșterea animalelor în sistem sezonier, unde limita poate ajunge la 180 de zile.
Există și o limită generală: o persoană nu poate lucra ca zilier mai mult de 120 de zile într-un an, indiferent de câți beneficiari are. Și aici există excepții pentru anumite activități sezoniere, unde perioada poate merge până la 180 de zile.
O altă regulă importantă: același beneficiar nu poate folosi aceeași persoană mai mult de 25 de zile calendaristice în mod continuu. Dacă activitatea trebuie să continue, soluția corectă este contractul de muncă pe perioadă determinată.
În ce domenii se pot folosi zilieri
Zilierii nu pot fi folosiți oriunde. Legea limitează clar domeniile în care este permisă munca zilieră.
Cele mai cunoscute sunt agricultura, silvicultura fără exploatare forestieră, pescuitul și acvacultura, viticultura, pomicultura, legumicultura, floricultura, creșterea animalelor, întreținerea spațiilor verzi, restaurantele, barurile, hotelurile, cateringul pentru evenimente, activitățile artistice și de spectacol, organizarea de expoziții și târguri, publicitatea, bazele sportive, grădinile zoologice și botanice.
Activitățile de curățenie și manipulare mărfuri sunt permise doar în domeniile prevăzute de lege. Asta înseamnă că nu poți folosi zilieri pentru orice firmă, orice depozit sau orice lucrare.
Un exemplu simplu: în agricultură poți folosi zilieri la cules, sortat sau lucrări sezoniere. În schimb, pentru o activitate permanentă într-un magazin, într-un service, într-o firmă de construcții sau într-un birou, munca zilieră nu este soluția legală.
Cât trebuie plătit un zilier în 2026
Remunerația se stabilește prin negociere directă între beneficiar și zilier, dar nu poate coborî sub valoarea orară a salariului minim brut pe țară.
Până la 30 iunie 2026, salariul minim brut este de 4.050 lei, ceea ce înseamnă 24,496 lei pe oră. De la 1 iulie 2026, salariul minim brut crește la 4.325 lei, iar valoarea orară devine 25,949 lei.
Asta înseamnă că și plata minimă pentru zilieri crește automat de la 1 iulie 2026. Dacă zilierul lucrează o zi, plata minimă se calculează pornind de la aceste valori orare și de la regula celor minimum 8 ore.
Practic, până la 30 iunie 2026, o zi minimă de lucru pentru zilier nu poate fi plătită sub aproximativ 196 lei brut. De la 1 iulie 2026, suma minimă urcă la aproximativ 208 lei brut pentru o zi de 8 ore.
Plata se face, de regulă, la sfârșitul fiecărei zile de lucru. Legea permite plata la sfârșitul săptămânii sau al perioadei de activitate, dar numai cu acordul scris al zilierului și al beneficiarului.
Ce taxe se rețin
Venitul zilierului nu este lăsat nefiscalizat. Beneficiarul are obligația să calculeze, să rețină, să declare și să plătească impozitul pe venit și contribuția la pensii.
Impozitul pe venit este de 10%. Contribuția la pensii este de 25%. Prin plata CAS, zilierul capătă calitatea de asigurat în sistemul public de pensii pentru venitul respectiv.
În schimb, munca zilieră nu îi dă automat calitatea de asigurat în sistemul public de sănătate. Zilierul se poate asigura opțional la sănătate, în condițiile Codului fiscal.
Aceasta este o diferență importantă. Mulți oameni cred că dacă au lucrat cu ziua și li s-au reținut taxe sunt acoperiți complet, ca un salariat. Nu este așa. Zilierul are contribuție la pensie, dar nu primește automat asigurare de sănătate prin această activitate.
Ce obligații mai are beneficiarul
Beneficiarul nu are doar obligația de a trece omul în registru și de a-l plăti. Trebuie să îl informeze despre activitatea pe care urmează să o presteze, despre drepturi și obligații, despre riscuri și despre regulile de securitate.
Dacă activitatea presupune echipament de protecție, acesta trebuie asigurat gratuit. Zilierul trebuie instruit înainte de începerea muncii, mai ales dacă lucrează cu utilaje, obiecte grele, substanțe, animale, temperaturi extreme sau în condiții care pot pune în pericol sănătatea.
Dacă are loc un accident de muncă, beneficiarul trebuie să comunice evenimentul către ITM și să asigure cheltuielile necesare îngrijirilor medicale, potrivit legii. Faptul că zilierul nu are contract clasic de muncă nu îl lasă pe beneficiar fără răspundere.
Amenzi pentru nerespectarea regulilor
Legea prevede amenzi clare. Lipsa completării și transmiterii registrului, neinformarea zilierului, nerespectarea unor obligații privind securitatea muncii sau lipsa evidenței zilierilor pot aduce amendă de 6.000 de lei.
Dacă remunerația brută orară este sub valoarea minimă legală, amenda este de 10.000 de lei. Dacă plata nu se face la finalul zilei, iar amânarea nu are acordul scris al părților, sancțiunea poate fi între 1.000 și 5.000 de lei.
Pentru beneficiari, riscul nu este doar amenda. Un control poate verifica și dacă activitatea este într-adevăr ocazională sau dacă zilierii sunt folosiți, de fapt, ca salariați fără contract.
De ce este munca zilieră utilă
Munca zilieră are rostul ei. În agricultură, în perioadele de vârf, ai nevoie rapid de oameni la cules, sortat sau lucrări de sezon. În horeca, evenimentele pot cere personal suplimentar pentru o zi sau două. La spații verzi, întreținerea sezonieră poate varia mult de la o lună la alta.
Pentru zilier, avantajul este plata rapidă. Pentru beneficiar, avantajul este flexibilitatea. Nu se încheie contract individual de muncă, nu se creează o relație permanentă, iar procedura este mai simplă decât în cazul angajării clasice.
Dar această flexibilitate funcționează doar dacă sunt respectate regulile. Munca zilieră nu este o portiță pentru muncă la negru. Este o formă legală, limitată și controlată de stat.
Ce trebuie să rețină zilierii
Zilierul trebuie să știe că are dreptul la o plată minimă legală, nu la „cât vrea patronul”. Are dreptul să fie trecut în registru, să fie informat despre muncă, să primească echipament de protecție dacă activitatea o cere și să i se rețină contribuția la pensie.
Dovada plății se face prin semnătură în registru. De aceea, zilierul trebuie să fie atent la suma trecută și la suma primită efectiv.
Dacă lucrează frecvent pentru același beneficiar, este bine să verifice dacă nu se depășesc limitele legale. După un anumit punct, munca nu mai arată ca activitate ocazională, ci ca raport de muncă ce ar trebui acoperit prin contract.
Ce trebuie să rețină beneficiarii
Beneficiarul trebuie să verifice din start dacă domeniul său permite folosirea zilierilor. Apoi trebuie să se asigure că are acces la Registrul electronic de evidență a zilierilor, că introduce datele înainte de începerea muncii și că plătește cel puțin nivelul minim legal.
De la 1 iulie 2026, trebuie actualizat și calculul remunerației minime, deoarece salariul minim brut crește la 4.325 lei, iar tariful orar minim ajunge la 25,949 lei.
O greșeală frecventă este folosirea zilierilor pentru activități permanente. Alta este plata „la înțelegere”, sub minimul legal. Ambele pot costa scump.
Munca zilieră rămâne legală, dar nu fără reguli
În 2026, munca zilieră continuă să fie o soluție practică pentru activități ocazionale. Ajută gospodării, ferme, firme mici, restaurante, organizatori de evenimente și alte domenii unde nevoia de personal apare rapid și pe termen scurt.
Dar regulile sunt clare. Zilierul trebuie înregistrat, plătit cel puțin la nivelul minim legal, instruit și protejat. Beneficiarul trebuie să rețină taxele și să respecte limitele de timp prevăzute de lege.
Cine folosește corect această formă de muncă are un instrument simplu și util. Cine o folosește ca să evite contractele, taxele sau răspunderea legală poate ajunge rapid la amenzi, controale și probleme greu de reparat.
