Cartea electronică de identitate a fost prezentată ca un pas mare spre digitalizarea administrației. În practică, mulți români au descoperit repede că un document modern nu rezolvă automat obiceiurile vechi de la ghișeu. Oamenii au fost puși în continuare să aducă hârtii, copii, dovezi, adeverințe și documente pe care statul le avea deja în propriile baze de date.
După valul de reclamații făcute pe platforma fara-hartie.gov.ro, a apărut prima schimbare legislativă serioasă. Un proiect adoptat de Senat propune ca instituțiile publice și alte entități care prestează servicii publice să verifice direct datele cetățenilor în Registrul național de evidență a persoanelor. Asta înseamnă că omul nu ar mai trebui să fie trimis după copie de buletin sau după dovada adresei, atunci când informațiile există deja în sistem.
Proiectul merge mai departe la Camera Deputaților, care este for decizional. Abia după votul final, promulgare și publicarea în Monitorul Oficial regulile devin obligatorii. Totuși, direcția este clară: administrația va trebui să se uite în propriile baze de date, nu să trimită cetățeanul cu dosarul de la un ghișeu la altul.
Ce se schimbă concret
Schimbarea centrală este simplă: instituțiile nu vor mai putea cere sau reține copii după actul de identitate atunci când datele pot fi verificate direct în Registrul național de evidență a persoanelor.
Verificarea ar urma să fie făcută pentru datele de identitate, domiciliu sau reședință, atunci când aceste informații sunt necesare pentru soluționarea unei cereri ori pentru îndeplinirea unei obligații legale.
Până acum, foarte multe instituții au păstrat reflexul vechi: „aduceți copie după buletin”. La bancă, la notar, la primărie, la diverse servicii publice, cetățeanul era pus să demonstreze iar și iar cine este și unde locuiește. În cazul cărții electronice de identitate, problema a devenit și mai vizibilă, pentru că adresa nu mai este tipărită pe fața documentului, ci este stocată electronic.
În loc să verifice datele prin sistemele disponibile, unele instituții au cerut adeverințe de domiciliu sau alte documente suplimentare. Așa s-a ajuns la situații absurde: un document digital a produs, în unele cazuri, mai multă hârtie.
Cine va trebui să verifice datele online
Obligația ar urma să se aplice instituțiilor publice, autorităților administrației centrale și locale, dar și unor persoane juridice de drept privat care furnizează servicii publice în regim de putere publică.
Aici intră inclusiv notarii, categorie unde au apărut probleme concrete după introducerea cărții electronice de identitate. Pentru anumite proceduri, verificarea domiciliului sau a identității este esențială. Proiectul vine tocmai pentru ca aceste date să poată fi verificate direct, nu prin alergarea cetățeanului după documente.
Accesul la date nu ar fi liber, general și fără limită. Verificarea se face doar pentru furnizarea unui serviciu public sau pentru îndeplinirea unei obligații prevăzute de lege. În plus, instituțiile trebuie să respecte regulile privind protecția datelor personale.
Amenzi pentru cei care continuă să ceară copii după buletin
Noutatea importantă este introducerea unei sancțiuni. Dacă instituțiile sau entitățile vizate continuă să solicite sau să rețină copia actului de identitate, fapta devine contravenție.
În forma amendată în Senat, amenda propusă este de la 3.000 la 5.000 de lei. Constatarea contravenției ar urma să fie făcută de ofițerii și agenții de poliție, dar și de personalul împuternicit al Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.
Această prevedere este importantă pentru că mută discuția din zona recomandărilor în zona răspunderii. Până acum, multe reguli de simplificare administrativă au existat pe hârtie, dar la ghișeu cetățeanul era tratat la fel: „aduceți copie”, „aduceți original”, „mergeți la altă instituție”.
Fără sancțiune, vechiul obicei continua. Cu amendă, instituțiile vor avea un motiv în plus să-și schimbe procedurile.
De ce a fost nevoie de această modificare
Problemele au devenit vizibile după introducerea cărții electronice de identitate. Documentul are dimensiunea unui card bancar, include elemente de securitate moderne și permite accesul la servicii digitale. Pe hârtie, ar trebui să simplifice viața cetățeanului.
În realitate, mulți posesori ai noii cărți electronice au reclamat că unele instituții nu știau cum să lucreze cu documentul. Unele nu aveau cititoare. Altele nu aveau proceduri clare. În unele cazuri, funcționarii cereau documente suplimentare tocmai pentru că nu puteau vedea adresa direct pe cartea electronică.
Pe platforma fara-hartie.gov.ro, categoria „Pașaport și Carte de Identitate” a ajuns printre cele mai reclamate. Cetățenii au semnalat situații în care li se cereau acte de stare civilă, certificate, dovezi de domiciliu, extrase de carte funciară sau prezența unor persoane la ghișeu, deși informațiile puteau fi verificate în sistemele statului.
Ce documente nu ar mai trebui cerute inutil
Una dintre cele mai deranjante situații a fost solicitarea repetată a certificatelor de naștere, căsătorie, divorț sau deces. Mulți oameni au reclamat că sunt puși să vină din nou cu acte pe care statul le-a emis și le deține deja.
Pentru actele de identitate, autoritățile au început deja să corecteze o parte din aceste practici. Din 25 martie 2026, funcționarii de la evidența persoanelor au fost îndrumați să verifice direct datele de stare civilă în sistemul informatic, fără să mai condiționeze preluarea dosarului de prezentarea fizică a documentelor.
La fel, în cazul extrasului de carte funciară pentru dovedirea domiciliului, funcționarii trebuie să consulte sistemul ANCPI. Documentul ar trebui cerut cetățeanului doar dacă apar probleme tehnice care împiedică verificarea.
Și în relația cu băncile au fost făcuți pași. Potrivit informațiilor comunicate public, băncile au primit acces tehnic la baza de date a evidenței persoanelor, astfel încât să nu mai solicite adeverințe de domiciliu în situațiile în care datele pot fi verificate direct.
Problema domiciliului de pe cartea electronică
Unul dintre motivele principale ale blocajelor a fost faptul că noua carte electronică de identitate nu afișează adresa la fel ca vechiul buletin. Adresa există, dar este stocată electronic. Pentru cetățean, asta ar trebui să fie un avantaj. Pentru instituțiile nepregătite, a devenit o scuză pentru cereri suplimentare.
În practică, oamenii au ajuns să fie trimiși după adeverințe de domiciliu, deși exact rolul digitalizării este să elimine aceste drumuri. Dacă statul știe unde locuiește o persoană, nu are sens ca aceeași persoană să fie trimisă să aducă o hârtie de la stat pentru a demonstra statului același lucru.
Proiectul legislativ încearcă să rupă acest cerc birocratic. Instituția care are nevoie de informație trebuie să o verifice direct. Cetățeanul nu mai trebuie să fie curier între două ghișee.
Ce rămâne de făcut
Schimbarea nu este încă definitivă. Proiectul trebuie să treacă și de Camera Deputaților, apoi să fie promulgat și publicat în Monitorul Oficial. De asemenea, Guvernul va trebui să adopte norme metodologice pentru aplicarea unitară a noilor reguli.
Aici se va vedea diferența dintre lege și practică. O regulă bună poate rămâne blocată dacă instituțiile nu primesc acces tehnic, dacă funcționarii nu sunt instruiți sau dacă sistemele informatice nu comunică între ele.
Marea problemă a administrației românești nu este lipsa totală a bazelor de date, ci faptul că ele nu sunt folosite coerent. De multe ori, informația există, dar instituțiile nu comunică între ele. Cetățeanul este trimis să facă legătura dintre ele, cu copii, dosare și drumuri inutile.
Cartea electronică de identitate rămâne un document util
În ciuda problemelor apărute, cartea electronică de identitate rămâne un document important. Are format de card bancar, include elemente moderne de securitate, poate fi folosită ca document de călătorie în Uniunea Europeană și în alte state care o recunosc și permite acces la servicii electronice.
Documentul include și un certificat digital pentru semnătură electronică avansată, emis gratuit de Ministerul Afacerilor Interne. În teorie, acest lucru ar trebui să ușureze relația cetățeanului cu statul, nu să o complice.
Problema nu este cartea electronică în sine, ci adaptarea lentă a instituțiilor. Un document modern nu ajută suficient dacă ghișeul rămâne blocat în reflexele vechi.
O schimbare mică, dar importantă
Interzicerea solicitării copiilor după buletin poate părea o măsură minoră. În realitate, atinge una dintre cele mai răspândite practici birocratice din România.
Copii după acte, dosare cu șină, adeverințe cerute repetat, documente aduse de cetățean de la o instituție la alta. Toate acestea au consumat ani din viața oamenilor și au întreținut o administrație greoaie.
Dacă noua regulă va fi adoptată și aplicată corect, instituțiile vor fi obligate să facă ceea ce cetățenii cer de mult timp: să verifice singure informațiile pe care statul le are deja.
Pentru posesorii cărții electronice de identitate, schimbarea ar putea însemna mai puține drumuri, mai puține copii și mai puține discuții inutile la ghișeu. Dar efectul real se va vedea abia când regula va trece de Parlament și va fi aplicată fără excepții inventate pe loc.
