Kuweitul a fost lovit joi dimineață cu rachete și drone iraniene, la 24 de ore după ce armata americană a atacat orașe de pe coasta sudică a Iranului. Bilanțul loviturilor SUA a ajuns la 18 morți, printre care și copii. Trump spune că poate da ordin de atac „oricând dorește.”
Armata kuweitiană a confirmat că sistemele de apărare aeriană sunt angajate activ. Mesajul postat pe rețeaua X nu lasă loc de interpretare: „Apărarea antiaeriană a Kuweitului se confruntă în prezent cu atacuri ostile cu rachete și drone, în urma agresiunii josnice a Iranului.” Nu e un incident izolat — cu o zi înainte, Iranul vizase baze militare americane din Iordania, Irak, Bahrain și Kuweit, unul dintre cele mai intense valuri coordonate din ultimele luni.
Ce s-a întâmplat în noaptea de miercuri spre joi
Armata americană a lovit mai multe ținte de-a lungul coastei de sud a Iranului, în apropierea Strâmtorii Ormuz — aflată sub blocaj naval american — inclusiv în orașele Sirik și Kuhestak. Printre victime se numără participanți la o petrecere de nuntă: cel puțin cinci morți inițial raportați, inclusiv un copil, iar bilanțul oficial iranian a crescut ulterior la 18 morți și 19 răniți, mulți sub zece ani, internați în spitalele din provincia Hormozgan.
Teheranul a catalogat atacul drept „crimă de război.” Cercetătorul Ali Akbar Dareini, de la Centrul pentru Studii Strategice din Teheran, a declarat pentru Al Jazeera că lovitura americană „nu poate fi ignorată” și că Iranul se vede obligat să riposteze. El a caracterizat întreaga dinamică drept „un preludiu la un război mai amplu”, argumentând că SUA combină sancțiunile economice, blocada navală și atacurile militare directe cu scopul de a forța capitularea Teheranului. Detaliul care schimbă perspectiva: Trump a propus joi redenumirea Strâmtorii Ormuz în „Strâmtoarea Trump”, susținând că SUA controlează această arteră — deși atacurile asupra navelor în zonă sunt aproape zilnice.
Trump: „Am lovit foarte tare. Suntem pregătiți oricând”
La Casa Albă, Donald Trump a vorbit direct în fața reporterilor. „I-am lovit foarte tare aseară. Atacurile au distrus toate echipamentele noi pe care au încercat să le construiască de-a lungul Strâmtorii Ormuz”, a spus el. Și a adăugat: „A fost un atac foarte puternic aseară. Și suntem pregătiți să facem un altul. Oricând dorim.” Declarația vine după cel mai intens schimb de focuri dintre SUA și Iran din ultimele două luni.
Atacurile iraniene simultane din Kuweit, Iordania, Irak și Bahrain arată că Teheranul răspunde pe mai multe fronturi deodată, nu concentrat pe un singur teatru de operațiuni. Asta complică orice calcul militar american — fiecare țară gazdă a unei baze SUA devine, practic, un potențial câmp de luptă, indiferent dacă guvernul respectiv e parte sau nu la conflict.
De ce escaladarea de la Strâmtoarea Ormuz privește și Europa
Prin Strâmtoarea Ormuz trece aproximativ 20% din întregul comerț mondial cu petrol. Un conflict care perturbă navigația în zonă — fie prin atacuri directe, fie prin blocadă — afectează imediat prețurile energiei pe orice continent. Europa nu e izolată de această dinamică doar pentru că nu participă direct la conflict. Escaladarea din această săptămână ridică o întrebare la care nu există răspuns sigur: unde e pragul după care orice canal diplomatic devine imposibil de menținut?
1
2
3
4Săptămânile care urmează vor arăta dacă mai există vreo cale de negociere sau dacă ambele părți au decis că nu mai există. Până acum, niciun stat arab din regiune nu a intrat direct în conflict, dar fiecare atac iranian asupra unei țări gazdă forțează guvernele respective să ia poziție — sau să tacă, ceea ce devine tot mai greu de susținut față de propriile populații. Dacă escaladarea continuă în același ritm, prețul cel mai mare nu îl vor plăti decidenții de la Washington sau Teheran, ci oamenii prinși la mijloc — cum a arătat, concret și brutal, nunta din Kuhestak.



