Pisica are digestia şi metabolismul adaptate pentru alimentaţia preponderent carnată, hiperproteică, bogată în a.a. şi acizi graşi esenţiali (linoleic, linolenic, arahidonic).

Pisicile sunt animale minunate, iar o alimentație adecvată este esențială pentru sănătatea și fericirea lor. În acest ghid, vom explora aspecte cruciale legate de hrănirea pisicilor, de la tipurile de hrană disponibile (uscate și umede) până la stabilirea cantității zilnice recomandate. Vei descoperi ce conține o dietă echilibrată, cum să asiguri toți nutrienții necesari și chiar cum să hrănești puii de pisică. De asemenea, vom aborda întrebări importante, precum “Au pisicile nevoie de lapte?” și “Cum să îngrijești o pisică în vârstă?”.

Necesarul de energie

Pentru întreţinere – este mai redus decât la câine, respectiv 110 kcal EM/kg G^0,75.

Acest necesar este relativ constant datorită comportamentului şi modului de viaţă al pisicilor. Concentraţia energetică este mai mare decât la câine – 4000 kcal EM/kg SU a raţiei.

Stabilirea cerinţelor de E exprimate în kcal EM/ kg G^0,75 este mai precisă decât în exprimarea kcal EM/kg GV.

Diferenţele în ceea ce priveşte necesarul de E pentru întreţinere între pisicile adulte din rare diferite variază foarte puţin.

Pentru gestaţie – în prima parte a gestaţiei nu este necesară suplimentarea energiei faţă de necesarul pentru întreţinere, dar în ultima parte cerinţele se vor suplimenta cu 30-50% faţă de cele pentru întreţinerea funcţiilor vitale, întrucât produşii de concepţie se dezvoltă foarte mult şi se realizează şi rezervele pentru lactaţie.

În perioada de gestaţie se vor asigura 100 kcal EM/kg GV.

Pentru lactaţie

Pentru 1 kg de lapte sunt necesare 1060-1400 kcal EM. Lactaţia durează 6-8 săptămâni, iar producţia de lapte scade semnificativ din a 4-a săptămână.

Necesarul de E pentru lactaţie se consideră a fi 299 kcal EM/kg GV/zi.

Proteinele: Sursa principală de energie

Proteinele sunt esențiale în alimentația pisicilor. Acestea nu doar furnizează energie, ci și asigură trei nutrienți critici pentru sănătatea lor:

• Taurina: Vitală pentru inimă și vedere.
• Acidul arahidonic: Contribuie la sănătatea pielii și a blănii.
• Vitamina A: Esențială pentru blană și vedere.

Hrana pentru pisoi și pisici adulte

• Pisoi: Aceștia au stomacul sensibil și necesită o dietă bogată în proteine și nutrienți pentru a crește sănătoși.
• Pisici adulte: Odată ajunse la 12 luni, pisicile adulte sănătoase beneficiază de o dietă echilibrată. La bătrânețe, vor avea nevoie de hrană specială pentru a răspunde noilor nevoi.

Importanța apei și alte sfaturi

• Asigură-te că pisica are întotdeauna acces la apă proaspătă.
• Grăsimile, carbohidrații, mineralele și vitaminele completează dieta.
• Contrar credinței populare, pisicile nu mai au nevoie de lapte după înțărcare.

Pentru creştere. Pisica fată 2-3 pui. Ochii pisoilor se deschid doar la 10 zile de viaţă, creşterea este foarte intensă, iar înţărcarea se face la 7-8 săptămâni, la GV = 350 g.

Hrana pisoilor trebuie să aibă o concentraţie energetică de 3 ori mai mare decât cea pentru pisicile adulte. Necesarul de E este de 260 kcal EM/kg GV/zi faţă de 70-90 kcal EM/kg GV la pisicile adulte.

Alimentele preparate trebuie să fie gustoase, atractive pentru pui, consumate cu plăcere.

Pe parcursul creşterii de la 0,4 – 4 kg, necesarul de E se reduce de la 260 la 130 kcal EM/kg GV şi, în final, la 80 kcal EM/kg GV.

Cerinţele de proteină

Sunt foarte mari, atât pentru cantitate, cât şi pentru valoarea biologică.

Se apreciază la 10 g PB/kg G^0,75.

Proteina din raţie trebuie să fie de foarte bună calitate, să aibă a.a. esenţiali (arginina, taurina). Arginina trebuie să fie în proporţie de 1% din SU a raţiei. Chiar şi pe perioade scurte de timp, carenţa în arginină duce la intoxicaţii amoniacale (comă, moarte), rolul argininei fiind de a cataliza detoxifierea în cazul amoniacului. Taurina, împreună cu colina, formează acidul taurocolic care este prezent în secreţia biliară; taurina şi a.a. cu sulf (metionina, cisteina) sunt foarte importanţi pentru pisică. Carenţa de taurină determină degenerescenţa retinei, influenţează funcţia bulbului olfactiv, funcţia bilei şi a cerebelului, ducând şi la boala degenerativă a muşchiului cardiac. Cu excepţia laptelui de vacă, toate celelalte alimente sunt bogate în taurină.

Necesarul de proteină pentru gestaţie – în ultima treime a gestaţie se va suplimenta proteina cu 50%, respectiv cerinţele sunt de 15 g PB/kg G^0,75.

Necesarul de proteină pentru lactaţie – 240 PB/kg SU (24%)

Necesarul de proteină pentru creştere – 30% PB, iar calitatea proteinei este deosebit de importantă, aceasta trebuind să fie echilibrată în toţi a.a. esenţiali

Într-un kg SU din raţie trebuie să fie 90 g grăsime, din care 5 g acid linoleic.

Raţiile trebuie să fie echilibrate în săruri minerale: Ca, P, Mg, Co, K, Na, I, Se, Mn, Zn şi vitaminele A, D, E, B_{1,2,6, 12}, PP, acid pantotenic, acid folic, biotină, colină.

Raţiile menajere trebuie să conţină carne, peşte, legume, cereale şi un complement corector (ulei, drojdie, SM, vitamine)

Exemple de raţii