Câinii sunt prieteni loiali și merită o alimentație adecvată pentru a-și menține sănătatea și vitalitatea. În acest ghid, vom explora aspecte cruciale legate de hrănirea câinilor, de la tipurile de hrană (uscate, umede sau naturale) până la stabilirea cantității zilnice recomandate. Vei descoperi ce nutrienți sunt esențiali, cum să alegi hrana potrivită pentru vârsta și starea de sănătate a câinelui tău și chiar cum să pregătești mâncarea acasă.

Se stabilesc cerinţele de energie – exprimate în kcal EM/kg G metabolică (G^0,75) sau în kcal EM/kg GV.

În medie, necesarul de energie pentru întreţinere este de 138 kcal EM/kg GV, dar acesta oscilează în funcţie de o serie de factori:

• Temperatura ambiantă – în timpul iernii, necesarul de energie pentru întreţinere se poate dubla pentru întreţinerea mecanismului de termoreglare;
• Mişcarea şi activitatea fizică voluntară, antrenamentul – duc la majorarea necesarului de E pentru întreţinere cu 20-60%;
• Sedentarismul – datorat întreţinerii în spaţii mici, lipsei de mişcare – duce la diminuarea cerinţelor cu 10-20%, altfel se ajunge la obezitate. Există diferenţe de la o rasă la alta, precum şi de la un individ la altul (diferenţele sunt de ±20%);
• Vârstă – cu înaintarea în vârstă se reduc şi cerinţele de E pt. întreţinere;

Necesarul de energie pentru gestaţie

Înainte de montă, nivelul energetic este comparabil cu cel pentru întreţinere, la care se adaugă un supliment de 10-20% pentru stimularea ovulaţiei şi a prolificităţii. În cazul femelelor supraponderale nu se mai aplică suplimentul. În prima parte a gestaţiei cerinţele de E sunt aceleaşi cu cele pentru întreţinere; în a doua parte a gestaţiei, când produşii de concepţie se dezvoltă în proporţie de 75% (zilele 40-55 de gestaţie), se vor suplimenta cerinţele de E treptat, cu 10-20% faţă de cele pentru întreţinere, valorile maxime atingându-se în săptămâna a 6-7. în perioada gestaţiei, femelele trebuie să crească în greutate cu 5-10%.

Proteinele: Construcția blocurilor de viață

Proteinele sunt fundamentale pentru câini, contribuind la:

• Dezvoltarea musculară: Proteinele ajută la construirea și menținerea masei musculare.
• Sistemul imunitar: Acestea susțin funcționarea corectă a sistemului imunitar.
• Pielea și blana: Proteinele sunt esențiale pentru o blană strălucitoare și sănătoasă.

Grăsimile sănătoase și carbohidrații

• Grăsimile sănătoase: Acizii grași esențiali, precum omega-3 și omega-6, sunt benefici pentru sănătatea inimii și a pielii.
• Carbohidrații: Aceștia furnizează energie, dar trebuie să fie echilibrați pentru a evita creșterea în greutate excesivă.

Hrana pentru câini în funcție de vârstă

• Câini pui: Aceștia au nevoie de o hrană bogată în proteine și calciu pentru a sprijini creșterea și dezvoltarea.
• Câini adulți: Odată ajunși la maturitate, câinii beneficiază de o dietă echilibrată, adaptată nevoilor lor specifice.
• Câini în vârstă: Nutriția adecvată poate ajuta la menținerea sănătății articulațiilor și la prevenirea problemelor de sănătate specifice vârstei.

Importanța hidratării și alte sfaturi

• Asigură-te că câinele are întotdeauna acces la apă proaspătă.
• Consultă medicul veterinar pentru a stabili cea mai bună dietă pentru câinele tău.
• Evită hrana toxică pentru câini, precum ciocolata, strugurii și ceapa.

Cerinţele de energie pentru lactaţie

Lactaţia este cea mai solicitantă perioadă. Producţia de lapte creşte în primele 3 săpt., se menţine la nivel constant până în săpt. a 8-a, după care descreşte rapid. Cantitatea de lapte produsă de o femelă în timpul alăptării este de 1,5 – 2 ori mai mare decât greutatea sa. Consumul specific al căţeilor este de 2,7 g lapte pentru 1 g de spor în greutate. Conţinutul de substanţe nutritive din lapte este de 1200-1350 kcal/kg la căţea, iar la pisică de 1064-1400 kcal/kg lapte. Laptele de pisică este mai puţin concentrat în SU şi grăsime comparativ cu cel de la căţea.

Concomitent cu creşterea în greutate a căţeilor, cresc şi cerinţele de substanţe nutritive:

• În săpt. I – de 1,5 ori
• În săpt. II – de 2 ori
• În săpt 3 – de 3 ori

De aceea, căţeaua va fi alimentată cu raţii gustoase, echilibrate în principii nutritivi, care să stimuleze consumul de furaje şi să contribuie la menţinerea constantă a GV. Distribuirea raţiei de va face în 3 tainuri.

Necesarul de energie pentru creştere

În primele 3 săptămâni este asigurat doar prin colostrul (important prin valoare nutritivă şi imunoglobuline) laptele matern. Ritmul de creştere va fi foarte rapid, mai ales la rasele mari.

De la 4 săptămâni se va face hrănirea suplimentară a căţeilor, distribuită în 4 tainuri pe zi. De la 6 săptămâni hrănirea se va face cu un singur tip de hrană completă sau cu o raţie perfect echilibrară şi se va reduce numărul de tainuri până la 2. în plus trebuie făcute dehelmintizările, vaccinurile etc.

Sunt stabiliţi coeficienţii de multiplicare pentru echivalarea necesarului de creştere. Valoarea coeficientului = 1,2 – 2 de la înţărcare, când puii pot avea până la 40% din greutatea adultului.

Pentru câinii de sport sau care sunt folosiţi pentru diverse servicii, cerinţele de E se stabilesc în funcţie de efortul pe care îl prestează şi se concretizează prin creşterea valorii energetice fără a se modifica volumul raţiei (altfel se ajunge la supraîncărcare).

La această categorie valoarea energetică a raţiilor este de 5000 kcal EM/kg SU din raţie.

Faţă de cerinţele pentru întreţinere, necesarul se calculează astfel:

• câinii de pază – necesarul pentru întreţinere se majorează cu 30%
• câinii poliţişti şi de grăniceri – majorare cu 100%
• Pt- câinii de sanie – majorare cu 300%

Necesarul de proteină

Depinde de valoare biologică, digestibilitate, gradul de utilizare metabolică a proteinei. Pentru câini, proteina se calculează astfel:

• 5 g PB/kg G^0,75, sau
• 50-57 g PB/1000 kcal EM

Necesarul de proteină pentru gestaţie

În primele două treimi ale gestaţiei necesarul de proteină nu se majorează faţă de cel pentru întreţinere. În ultima treime a gestaţiei, faţă de cerinţele pentru întreţinere, se va suplimenta raţia cu 3 g PB/kg G^0,75.

Necesarul de proteină pentru lactaţie

Având în vedere conţinutul foarte mare de proteină din lapte (8-9%), coeficientul de utilizare a proteinei din hrană şi producţia de lapte, se estimează că normele pentru producţia de lapte sunt cuprinse între 20-30 g PB/kg G^0,75 sau 70 g PB/1000 kcal EM.

Necesarul de proteină pentru creştere şi dezvoltare

Necesarul de PB este de 27 g/100 g SU din raţie (adică 27%) până la 3 luni, după care scade la 20%. Cerinţele faţă de calitatea şi valoarea biologică a proteinei trebuie să se menţină crescute pentru toată perioada.

Necesarul de proteină pentru câinii de sport şi servicii

Pentru această categorie proteina trebuie să fie perfect echilibrată în a.a. Pelângu un nivel ridicat (35% din SU a raţiei), proteina se va asigura din surse valoroase: carne macră, peşte, lapte, a.a. de sinteză – lizină, metionină, arginină). Raţiile vor fi completate cu săruri minerale, vitamine şi se va asigura raportul optim între proteine, lipide, glucide: 28% – 22% – 40-50%.

Câinii care sunt supuşi efortului fizic foarte mare sau în anumite situaţii speciale, vor beneficia de o raţie cu 32% proteină, 17 % glucide, 51% lipide. Este important ca raţia să conţină acidul linoleic în cantitate de 10g/1 kg SU a  raţiei.

Carnea şi organele (ţesutul muscular, grăsimea intrafasciculară, fasciile, tendoanele, vasele de sânge). Carnea slabă crudă are următoarea CC – 20-22% proteină, 70-75% apă, 8-9% grăsime, 1% săruri minerale, 0,01-0,02% Ca, 0,2 –0,3% P.

Organele au practic o valoare nutritivă (VN) asemănătoare în cazul aceluiaşi tip de organe, chiar de la specii diferite, dar VN diferă foarte mult de la un organ la altul.

Carnea se administrează în stare crudă, tăiată bucăţi, fiind preferată carnea slabă de cal, vită, iepure, pasăre. Carnea de porc se dă numai preparată.

Carnea congelată se decongelează şi se fierbe (pt. că au loc multiplicări ale microorganismelor).

Laptele, deşi este preferat de animale, se va da cu atenţie, întrucât produce stări diareice (conţine lactoză).

Brânzeturile pot fi utilizate, au VN mare şi sunt alimente preferate de către pisici.

Ouăle – gălbenuşul conţine o proteină echilibrată în aminoacizi (a.a.). se folosesc preparate sau fierte; în stare crudă se administrează doar gălbenuşul, deoarece albuşul conţine avidină (antibiotina).

Legumele şi fructele – morcovi, fasole, cartofi, salată, diferite fructe. Se recomandă la toate categoriile de vârstă, mai ales la adulte şi bătrâne.

Grăsimile animale şi vegetale – pt. echilibrarea raţiilor – întră obligatoriu în raţiile câinilor de spot şi tracţiune (pot ajunge până la 50% din acoperirea energetică a raţiilor).

Alimentele produse la scară industrială: alimente umede, semiumede, uscate.

Alimentele umede – conservele ambalate în cutii metalice sau material plastic. Conţin: carne, peşte, legume cereale etc. Formulele utilizate în produsele respective trebuie să asigure cerinţele nutritive, iar administrarea lor se va face conform indicaţiilor de pe etichetă.

Alimentele semiumede (30-40% SU) – semiconserve. Au termen de valabilitate mai lung decât precedentele. Se prepară din carne, soia, diverse legume, grăsimi, glucide etc.

Alimentele uscate – se utilizează cel mai mult. Sunt biscuiţi speciali care constituie hrana completă. În cazul în care nu acoperă toate cerinţele se specifică pe etichetă şi se va completa alimentaţia cu cele necesare. Se prepară din carne, peşte, legume, cereale.

Structura raţiilor pentru câini

Raţiile pot fi de tip menajer sau de tip industrial.

Raţiile de tip menajer trebuie să conţină: carne, peşte, cereale fierte sau prăjite, legume proaspete, un complement corector (alcătuit din ulei de soia, de floarea soarelui, drojdie de bere uscată şi un supliment mineral care trebuie să conţină calciu).

Exemple de raţii