Roșiile sunt printre cele mai cultivate legume în grădinile românilor. Aproape fiecare curte are câteva rânduri. Unii pun soiuri vechi, alții merg pe hibrizi productivi, dar aproape toți își pun aceeași întrebare primăvara: ce trebuie pus în groapă la plantare ca plantele să crească sănătos și să producă mult?
Răspunsurile diferă de la un grădinar la altul. Unii folosesc doar compost. Alții jură pe cenușă, coji de ouă sau gunoi fermentat. Există inclusiv metode mai neobișnuite, precum resturile de pește sau pâinea uscată.
Important este însă un lucru simplu: dacă solul este sărac și nu a fost fertilizat din toamnă, roșiile vor avea nevoie de ajutor încă din prima zi după plantare.
Fosforul ajută rădăcina să pornească rapid
Mulți cultivatori folosesc îngrășăminte minerale direct în groapă, în special variante bogate în fosfor. Acest element ajută enorm dezvoltarea rădăcinilor după transplantare. Practic, răsadul se prinde mai repede și începe să crească mai puternic.
Unii folosesc superfosfat simplu, aproximativ o lingură la fiecare plantă. Alții preferă îngrășăminte complexe dedicate tomatelor.
În plus, mulți grădinari tratează solul înainte de plantare cu soluții antifungice pentru prevenirea bolilor.
Gunoiul fermentat și compostul rămân printre cele mai eficiente variante
În gospodăriile tradiționale, materia organică este baza aproape oricărei culturi sănătoase.
1
2
3
4Gunoiul bine fermentat sau compostul matur sunt considerate printre cele mai bune variante pentru roșii. Specialiștii recomandă aproximativ 200 de grame pentru fiecare groapă, amestecate bine cu pământul pentru a nu arde rădăcinile.
Mulți fac greșeala să pună gunoi proaspăt direct sub răsad. Asta poate afecta serios planta și favorizează apariția bolilor sau a excesului de azot.
Cojile de ouă sunt folosite de zeci de ani
Puține trucuri sunt mai populare prin gospodării decât cojile de ouă zdrobite.
Acestea aduc calciu în sol și sunt folosite inclusiv pentru protecția împotriva coropișniței. Important este să fie foarte bine uscate și mărunțite înainte de folosire.
Mulți le transformă aproape într-o pudră înainte să le adauge în groapă.
Urzica, fertilizant natural gratuit
Primăvara, urzica apare peste tot, iar mulți grădinari profită de asta.
Câteva frunze proaspete puse în groapă, sub stratul de pământ, încep rapid să se descompună și eliberează azot natural.
Este una dintre cele mai vechi metode folosite în agricultura tradițională și încă este apreciată de mulți cultivatori care vor să reducă folosirea chimicalelor.
Cenușa de lemn ajută enorm roșiile
Cenușa este folosită frecvent pentru că aduce potasiu și alte elemente importante pentru dezvoltarea plantei. De regulă, se pune o mână de cenușă în fiecare groapă și se amestecă bine cu pământul.
Mulți o combină cu gunoi fermentat, superfosfat sau coji de ouă.
În plus, cenușa ajută și la reducerea acidității solului.
Pâinea uscată și metoda mai puțin cunoscută
Există și grădinari care pun în groapă bucăți de pâine uscată sau pesmet. Ideea este simplă: pâinea reține umezeala și oferă treptat substanțe nutritive.
Unii combină pâinea cu gunoi fermentat și coji de ouă pentru un efect mai puternic.
Pare o metodă ciudată la prima vedere, dar este folosită de mulți ani în unele gospodării.
De ce pun unii pește la rădăcina roșiilor
Poate cea mai neobișnuită metodă este folosirea resturilor de pește.
Capete, cozi sau organe rămase după curățare sunt puse sub răsad și acoperite cu pământ. Peștele este bogat în fosfor și alte substanțe nutritive importante pentru dezvoltarea plantei.
Astăzi, mulți folosesc în schimb făină de pește, considerată mai practică și mai eficientă. Aceasta acționează mai rapid și hrănește planta pe termen lung.
Făina de oase și protecția împotriva bolilor
Făina de oase este apreciată pentru conținutul ridicat de fosfor și minerale. Are efect lent și poate susține planta aproape tot sezonul.
În același timp, mulți cultivatori folosesc produse pe bază de trichoderma pentru protecția împotriva bolilor fungice. Aceste microorganisme benefice ajută la refacerea echilibrului biologic al solului și reduc riscul apariției infecțiilor.
Nu toți grădinarii sunt de acord cu fertilizarea directă
Interesant este că există și cultivatori experimentați care spun că nu trebuie pus aproape nimic în groapă dacă terenul a fost pregătit bine din toamnă. Ideea lor este că planta trebuie „forțată” să își dezvolte rădăcinile în căutarea hranei.
Practic, dacă nutrienții sunt concentrați exact sub răsad, planta poate deveni mai „leneșă” în dezvoltarea sistemului radicular.
Adevărul este probabil undeva la mijloc. Solul bun, materia organică și fertilizarea echilibrată rămân cele mai importante lucruri. În grădină, excesul strică de multe ori mai repede decât lipsa.