Fostul președinte Traian Băsescu a publicat luni seară, 16 martie 2026, un avertisment neobișnuit pe Facebook: Iranul ar putea lovi bazele militare românești de la Kogălniceanu și Câmpia Turzii, unde sunt dislocate echipamente americane. Și-a încheiat postarea cu un îndemn direct — să-ți faci un plan de adăpost și provizii pentru câteva zile.
Declarația vine în ziua a 17-a a conflictului din Orientul Mijlociu, după ce Teheranul a transmis oficial Bucureștiului că va trage România la răspundere dacă permite utilizarea celor două baze pentru atacuri împotriva Iranului. Nu e un scenariu ipotetic de manual. E o amenințare cu destinatar precis.
Ce echipamente americane se află în bazele vizate de Iran
România a acceptat recent, la solicitarea expresă a Statelor Unite, să găzduiască în bazele de la Kogălniceanu și Câmpia Turzii echipamente militare americane semnificative: avioane-cisternă pentru realimentarea în zbor a avioanelor de luptă, drone de recunoaștere și bombardament, radare pentru dirijarea sistemelor antirachetă. Băsescu a subliniat că aceste echipamente nu pot fi catalogate drept „defensive” — ceea ce le face, în logica militară a Iranului, ținte legitime.
Decizia de a accepta aceste echipamente, spune fostul șef de stat, „este corectă și în interesul pe termen lung al consolidării relației cu SUA și a securității României”. Dar corectitudinea strategică pe termen lung nu elimină riscurile imediate. Kogălniceanu se află la circa 25 de kilometri nord de Constanța, iar baza de la Câmpia Turzii este situată în județul Cluj, la mai puțin de 20 de kilometri de municipiul Turda și la aproximativ 30 de kilometri de Cluj-Napoca. Ambele sunt amplasate în zone intens populate.
Băsescu cere românilor să-și pregătească provizii și un plan de adăpost
Fostul președinte scrie că, deși România dispune de sisteme militare capabile să intercepteze un eventual atac, „nimeni nu poate garanta eliminarea tuturor riscurilor”. E o formulare îngrijită, care spune de fapt un lucru simplu: există o fereastră de risc real pentru populație. „Poate ar fi bine ca fiecare dintre noi să se gândească unde se adăpostește el și familia, dacă are bani și mijloace de subzistență pentru două trei zile, dacă ar fi nevoie”, scrie Băsescu.
Băsescu nu cere doar pregătire individuală — cere reacție instituțională. Potrivit postării sale, statul român trebuie să ia „urgent măsuri preventive de informare a populației legat de modul de acțiune în cazul unor posibile atacuri”. Cu alte cuvinte, autoritățile nu au comunicat suficient și românii nu știu ce să facă dacă situația escaladează. Această observație nu e lipsită de temei: o campanie publică coerentă despre proceduri de adăpost în caz de atac aerian nu a existat în formă completă, iar mulți cetățeni nu știu unde sunt cele mai apropiate adăposturi funcționale.
Precedentul din 2020 și ce înseamnă amenințarea iraniană față de bazele militare din România
Amenințarea Iranului față de România nu este singulară. Teheranul a trimis avertismente similare altor state NATO care găzduiesc infrastructură militară americană. Precedentul din 2020 — când Iranul a atacat baza Ain al-Assad din Irak, unde erau staționate trupe americane — arată că regimul de la Teheran este dispus să acționeze direct împotriva bazelor ce găzduiesc forțe americane. Atacul din 2020 a fost precedat de avertismente publice similare celor pe care le vedem acum față de România. Guvernul irakian fusese notificat cu câteva ore înainte. Nimeni nu a fost ucis, dar baza a fost lovită cu precizie.
1
2
3
4Ministerul Apărării Naționale nu a comentat public postarea lui Băsescu până la ora publicării acestui articol. România participă la toate mecanismele de apărare colectivă NATO, inclusiv la schimbul de informații privind amenințările în timp real, iar dacă evaluarea de risc din cadrul Alianței se modifică, măsurile de protecție civilă pot fi activate rapid. Întrebarea pe care Băsescu o lasă deschisă nu e despre Iran. E despre cât de pregătiți suntem noi, ca societate, să funcționăm câteva zile fără rețele normale. Răspunsul sincer, pentru marea majoritate a românilor, e că nu am testat niciodată asta.
