Inovație Apicolă: Echipamentele pe care Orice Apicultor Ar Trebui să le Aibă!

in Apicultura by
TRIMITE PRIETENILOR

In afara stupilor care fac parte din grupul de utilaje apicole necesare adâpostirii albinelor, există o gamă variată de alte unelte necesare efectuării diferitelor lucrări în stupina, care se împart în diferite grupe, în raport de activitatea ce o desfăşurăm cu ajutorul lor.

 Echipament pentru protecţia apicultorului

Din materialul de protecţie ai apicultorului fac parte: masca apicola, salopeta, halatul, şortul şi mânuşile apicole.

Masca apicolă, protejează capul, fata şi, în special, ochii de înţepăturile albinelor. Măştile apicole se realizează din materiale diverse, având totodată şi forme diferite. în general se pot deosebi trei tipuri de măşti:

  1. a) mască metalică, confecţionată din plasa de sârmă având forma ovala cu marginile întărite într-o ramă de tablă cositorită de care se prinde o pânză ce protejează capul şi gâtul;
  2. b) masca cu pălărie, formala din doua piese separate – pălăria din pânza
    cu bor mare întărită pe margine cu sârmă de oţel peste care se îmbracă un voal
    m forma de sac care. în dreptul feţei, arc un vizor pătrat confecţionat dintr-o
    reţea de fire negre de plastic sau din pâr de cal;
  3. c) masca plianta, este formata dintr-un schelet metalic pliabil, acoperit cu o ţesătura cu ochiuri de 2,5 mm. In partea superioară masca este confecţionată din pânză alba având la mijloc un orificiu prevăzut cu un elastic permiţând astfel etanşarea cu pălăria respectiva. în partea inferioara masca are prevăzut un sistem de fixare si etansare de corpul apicultorului.

Salopeta şi halatul apicol, fac parte din echipamentul de protecţie şi de lucru al apicultorului. Salopeta se confecţionează dintr-o singura piesă din doc, închisa la gât, la mâini şi picioare pentru a nu permite pătrunderea albinelor. Halatul se confecţionează din pânza, mânecile fiind strânse cu ajutorul unui elastic. Atît salopeta, cât şi halatul sunt prevăzute cu buzunare si sunt confecţionate din materiale de culoare deschisa.

Sorţul apicol, se foloseşte, in special, la executarea unor anumite lucrări in stupină, având rolul de protecţie a imbracaminţii. Se confecţionează din p.v.c. pe suport textil.

Mânuşile apicole, sunt fabricate din cauciuc subţire sau piele având cinci degete. In general, apicultorii cu experienţa nu folosesc mânuşile apicole in  timp ce lucrează la stupi.

Unelte pentru lucrări în stupină

Utilajul pentru mânuirea si îngrijirea familiilor de albine este foarte variat şi se compune din obiectele de inventar necesare executării la un nivel corespunzător a lucrărilor curente din stupina.

Rolul utilajului respectiv este de a uşura munca apicultorului si a-i da posibilitatea sa execute îngrijirea familiilor de albine în conformitate cu normele tehnice de deservire. în acest scop sunt folosite: dalta apicolă, afurnatorul apicol, peria, scaunul apicol, ladiţa pentru transportat rame, roiniţa, căruciorul apicol gratiile de urdiniş., cuştile pentru matei, adăpătorul, cântarul de control, dulapul pentru păstrarea fagurilor şi altele. Din această suită de unelte şi utilaje apicole vom descrie mai în amănunt pe cele mai importante.

Dalta apicolă STAS nr.4189/1953, este realizata dinlr-o bucata de platbandâ de oţel cu o lungime de 190 mm si o grosime de 5 mm. La unul din capete dalta prezintă o curbura in unghi drept pe o lungime de 20 mm. Lăţimea dălţii variază de la 25 mm la mijlocul acesteia la 35 mm la ambele capete.

Dalta Rooth se execută dintr- o bucată de platbandâ de oţel cu lungimea de 206 mm, lăţimea la mijloc de 24 mm, iar la ambele capete de 40 mm. La unul din capete, vârful este curbat în unghi drept. In mijlocul dălţii, la o distanţa de 40 mm de curbură se afla un orificiu ce serveşte la scosul cuielor.

Dalta multiplă este o dalta cu mijlocul rotund, are la o extremitate lăţimea de 35 mm, iar la cealaltă extremitate un mic ciocan cu dispozitiv de scos cuie.

Mai exista o serie de alte modele de dălţi apicole a căror mânuire este identica cu cea a modelelor descrise.

Scărarul sau ridicătorul de rame. este formal dintr-o lama de otel zimţată cu vârful curbat, fiind folosita la desprinderea şj ridicarea ramelor din stup.

Afumâtorul apicol, prezintă o gamă variată de tipuri şj dimensiuni, Indiferent de tipul de afumător, acesta se compune dinîr-un recipient in care se arde material care produce mult fum (putregai, scoarţa de copac, cârpe vechi, etc), precum si cu un sistem de foaie eu ajutorul cărora se pompează in partea inferioară a recipientului aer peste materialul fumigen. Fumul rezultat este eliminat printr-un orificiu amplasat in partea superioara a afumaloruiui. în raport eu cantitatea de aer pompat rezulta o cantitate mai mare sau mai mică de fum.

Dintre cele mai răspândite modele de afumatoarc apicole din ţara noastră amintim următoarele:

Afumâtorul STAS nr.10707/1976, se compune din corp, capac si foaie. Corpul are o formă cilindrica, având în interior un corp mobil de ardere prevăzut in partea inferioară cu un grătar metalic. Capacul rabatabil este conic formând un coş de evacuare a fumului. De capacul afumâtorului este montai sistemul de insuflare a aerului (foaie) realizat din două palete aşezate in unghi ascuţit si acoperite lateral cu o îmbrăcăminte din policlorură de vinii. Paletele sunt menţinute depărtate una de alta cu ajutorul unui arc spiral fixat între ele. Burduful este acţionat manual prin strângere se alimentează afumâtorul cu un jet de aer dirijând astfel fumul rezultat prin coş în direcţia dorita

Afumătorul apicol cu capac bombat, se compune, de asemenea, din

corp, capac şi foaie. Capacul este bombat, de unde ii vine si denumirea, înălţimea capacului este de 167 mm. iar corpul până la vârful conului de evacuare a fumului are o înălţime de 230 mm. în interior are un corp mobil perforai pentru combustibil.

Menţionam că în afara afumatoarelor descrise există încă o gama variata de tipuri si modele de afumatoare din care amintim afumătorul A.C.A. model mare şi mic, afumătorul pipa sau ţigareta, afumătorul mecanic, electric, afumătorul cu gaz sub presiune, etc,

Malerialul fumigen folosit este in raport şi de posibilităţile locale existente. Se recomandă folosirea cu succes a putregaiului de lemn şi in special de salcie, iască, coceni de porumb, scoarţa de copac, conuri de brad, cârpe din plante textile, etc, toate acestea dau un fum rece si de culoare albă.

Peria apicola, foloseşte pentru îndepărtarea albinelor de pe faguri, pereţii stupului ele. fiind confecţionată din par de cal sau fire de relon de culoare albă cu o lungime de circa 65-67 mm. Mânerul este confecţionat din lemn sau material plastic. Mulţi apicultori folosesc cu succes, in locul periei apicole, pana de pasare. Cele mai indicate sunt penele provenite de la aripile de gâscă de culoare alba.

Scaunul apicol, are forma unui taburet de 40-50 cm. Inaltime si este prevazut cu 2-3 compartimente pentru scule si materiale. Are rolul atit de scaun, cit si de ladita  pentru transportul sculelor apicole necesare lucrarilor in stupina.

Lada de lucru, se foloseşte pentru protecţia ramelor scoase din stup, de atacul albinelor hoaţe. Lada de lucru este confecţionată din foi de placaj prinse pe un schelet de lemn. Capacitatea este de 5-6 rame, iar înălţimea lăzii este în raport cu dimensiunea ramelor existente in stupină.

Coliviile (cuştile) pentru introducerea şi transportul matcilor

Sunt de diferite modele si se folosesc de apicultori pentru protecţia matcii. Amintim colivia tip Zunder, tip Titov, colivia Miller, colivia tip capac (rotunda sau dreptunghiulară), precum si colivia Benthon folosita pentru transportul mătcilor.

Colivia Zander, este folosită, în special, pentru eclozionarea măt-cilor. Se confecţionează din lemn, metal sau material plastic. Pereţii coliviei sunt din material plastic perforaţi sau din plasă de sârmă. în partea superioară a coliviei există un orificiu circular in care se introduce dopul cu botca respectivă pentru ecloziune.

în interiorul coliviei există un mic spaţiu pentru a putea cuprinde câteva picături de miere.

Colivia Titov, este confecţionată dintr-un cadru de tablă albă cositorită având, pe toate cele patru părţi, prevăzute orificii acoperite cu plasă de sârmă. în partea inferioară a coliviei există un capac rabatabil din lemn, iar în partea superioară are un sistem de închidere alcătuit dintr-un şubăr metalic care acoperă un orificiu circular cu diametrul de 15 mm, precum şi o fantă dreptunghiulară de 14×4,2 mm.

Colivia Miiter, se compune dintr-un corp realizat în întregime din plasă de sârmă având la unul din capete un orificiu de 11×11 mm, placat cu două plăcuţe cositorite (compartiment pentru şerbet de zahăr). în interior, la capătul opus, culisează o şipcă de lemn prin care se introduce matca şi albinele însoţitoare, după caz.

Colivia capac (rotundă sau dreptunghiulară), este confecţionată dintr-o ramă de tablă circulară sau dreptunghiulară, acoperită pe partea superioară cu plasă de sârmă, iar în partea inferioară având o serie de picioruşe metalice cu ajutorul cărora se fixează în faguri.

Colivia Benthon, se foloseşte pentru transportul mătcilor. Se compune dintr-un corp de lemn de formă dreptunghiulară, având prevăzute în interior trei compartimente circulare ce comunică între ele, din care unul este destinat pentru hrană. La un capăt al coliviei se găseşte un orificiu circular cu dimensiunea de 9 mm. Pe părţile laterale sunt săpate două canale prevăzute cu orificii pentru asigurarea aerului necesar. Suprafaţa coliviei cu cele trei compartimente este acoperită cu plasă de sârmă care se continuă şi peste orificiul de 9 mm diametru de la capătul coliviei.

Colivia din ţesătură de sârmă, are formă cilindrică închisă la un capăt cu sârmă, iar la celălalt capăt cu dop de lemn. Se foloseşte curent pentru introducerea mătcilor în nuclee sau familii.

 Unelte pentru însârmarea ramelor şi fixarea fagurilor  artificiali

Pentru încheierea ramelor, perforarea şi însârmarea acestora, precum şi pentru fixarea în ramă a foilor de faguri artificiali se folosesc următoarele unelte: şablonul pentru fixarea distanţei orificiilor de perforare, perforatorul şi

dispozitivul pentru insârmarea ramelor, calapodul pentru fixarea fagurilor artificiali, pintenul apicol şi caniţa pentru topit ceară.

Planşeta calapod universală A, răspunde tuturor cerinţelor, fiind adaptată pentru mai multe tipuri de rame şi anume atât pentru rama stupului orizontal, cât şi pentru cea a stupului multietajat sau rama de magazin. Aceasta se realizează cu ajutorul unor sipci glisante prin care se modifica după nevoie gabaritul planşetei. Planşeta calapod B – pentru fixat faguri artificiali in rame secţiuni pentru miere.

Şablonul pentru fixarea distanţei orificiilor, serveşte pentru marcarea corectă a locurilor unde urmează a fi practicate orificiile necesare trecerii sârmelor de care se fixează foaia de fagure artificial. Este confecţionat din lemn. tablă sau carton.

Perforatorul este folosit la găurirca ramelor in vederea insârmării, poate fi de mai multe feluri, in raporl de productivitatea ce se intenţionează ţi se realiza. De la folosirea sulei de cismârie, la perforatorul cu un ac sau cu mai multe ace

( 5 ace), actionat manual su mecanic, in carte caz, acesta este actionat  de un electromotor.

Pintenul apicol, se foloseşte la îngroparea şi fixarea sârmelor în ceara fagurelui artificial. In practică există o gamă variata de pinteni apicoli: pinten apicol simplu (drept), pinten apicol cu rozeta şi pinten apicol cu rolă. Pintenul apicol se execută din aluminiu, iar rozeta din alamă. Acesta are forma unei rotiţe dinţate care se învârteşte uşor în jurul axului central, având săpat pe muchie un şănţuleţ care îmbracă sârma şi, prin apăsare, o fixează în ceară, înainte de folosire pintenul se încălzeşte la cea 70″C. Există, de asemenea, şi pinten apicol electric la care încălzirea se face cu ajutorul unei rezistenţe electrice montata in interiorul părţii metalice a pintenului.

Randalina apicolă serveşte la fixarea fagurilor artificiali fără a fi necesară încălzirea prealabila a acesteia. Lungimea totală este de 170 mm. La capăt are o roia confecţionată din alamă cu diametrul de 17 mm, având imprimate pe partea exterioara o serie de nervuri spiralate. Randalina (valjul) se roteşte uşor în jurul axului său iar prin apăsare şi deplasarea simultana a randalinei de-alungul sârmei, aceasta se îngroapă în ceara fagurelui artificial

UNELTE FOLOSITE PENTRU HRANIREA ALBINELOR

Hranirea familiilor de albine este operaţiunea prin care apicultorul pune la dispoziţia acestora anumite cantităţi de hrana care pot fi de două feluri:

a) hraniri cu substanţe nutritive (hidrocarbonate, proteice, vitamine săruri minerale şi altele);

b) hraniri medicamentoase atunci când in hrana respectivă se adaugă anumite medicamente în scopul prevenirii sau combaterii bolilor la albine.


TRIMITE PRIETENILOR

Ultimile din

Wordpress Social Share Plugin powered by Ultimatelysocial
Navigheaza SUS