Aproape 16.000 de dosare pentru indemnizația de creștere a copilului intră sub lupă începând din septembrie 2026. Inspectorii ANPIS au trei luni să identifice nereguli în calculul sumelor plătite, în eligibilitatea beneficiarilor și în respectarea obligațiilor de raportare.
Campania nu e o noutate absolută în sistemul de inspecție socială — ANPIS mai derulează periodic verificări tematice — dar amploarea acesteia, aproape 15.697 de dosare vizate simultan, o plasează printre cele mai extinse acțiuni de control din ultimii ani în domeniul prestațiilor pentru familie.
Cum funcționează, de fapt, inspecția
Inspectorii sociali nu verifică dosarele la întâmplare. Acțiunile tematice ale ANPIS urmează de regulă o metodologie prestabilită: agențiile teritoriale primesc un set de criterii, extrag dosarele care se încadrează în profilul verificat și transmit constatările spre centralizare. La final, un raport național sintetizează problemele găsite și recomandările formulate.
De data aceasta, criteriile de verificare acoperă aproape toate etapele ciclului de viață al unui dosar: de la momentul în care indemnizația a fost acordată inițial, până la ultima plată efectuată. Concret, inspectorii vor compara cuantumul lunar primit de fiecare beneficiar cu veniturile impozabile realizate în perioada de referință și cu limitele minimă și maximă stabilite de lege. Dacă sumele nu se potrivesc, dosarul va fi marcat pentru corecție sau recuperare. Un aspect mai puțin discutat public: verificarea perioadelor asimilate. Legislația română permite luarea în calcul, la stabilirea dreptului la indemnizație, a unor perioade în care persoana nu a realizat efectiv venituri — concedii medicale, perioade de șomaj, studii în anumite condiții. Tocmai aceste perioade sunt mai greu de urmărit și mai predispuse la interpretări greșite, fie din necunoaștere, fie din omisiune deliberată.
Ce se verifică la stimulentul de inserție
Pe lângă indemnizația propriu-zisă, campania include și dosarele privind stimulentul de inserție — suma lunară mai mică acordată părinților care se întorc la muncă înainte ca indemnizația să expire. Inspectorii se concentrează pe două elemente: data la care beneficiarul și-a reluat efectiv activitatea profesională și vârsta copilului în acel moment. Stimulentul de inserție e, în practică, unul dintre drepturile cel mai frecvent acordate cu întârzieri sau cu date incorecte în dosar — uneori din vina angajatorului care nu transmite la timp documentele, alteori din cauza beneficiarului care nu anunță agenția de plăți imediat ce revine la serviciu.
Și mai e ceva important de reținut: verificările acoperă și obligația beneficiarilor de a comunica orice modificare care poate schimba dreptul. Dacă un părinte și-a reluat activitatea, a obținut venituri suplimentare sau a intervenit o altă situație reglementată de lege și nu a anunțat agenția teritorială, dosarul său intră automat în zona de risc.
Ce înseamnă asta pentru beneficiari și ce urmează
O verificare de această anvergură nu înseamnă neapărat că sistemul e plin de fraudă — poate însemna pur și simplu că există erori administrative acumulate de-a lungul timpului, dosare incomplete sau calcule greșite din partea funcționarilor. Experiența anterioară cu inspecțiile sociale arată că o mare parte din nereguli sunt tehnice, nu intenționate. Doar că efectele sunt aceleași pentru beneficiar, indiferent de cauză: dacă inspectorii constată că o persoană a primit mai mult decât i se cuvenea, suma în plus devine recuperabilă, cu decizie emisă de agenția teritorială și termen de contestare.
1
2
3
4Până la sfârșitul lunii noiembrie 2026, ANPIS va centraliza constatările și va publica un raport tematic național. Dacă problemele identificate sunt sistematice, există șanse ca instituția să recomande modificări de procedură sau de legislație secundară. Asta e valoarea reală a campaniei: nu recuperările individuale, ci imaginea de ansamblu despre cum funcționează un sistem care deservește sute de mii de familii. Dacă raportul va fi publicat integral, va merita citit cu atenție.