Succesiune în 2025 – 2026: ce taxe plătești și ce acte trebuie să duci la notar

in Informatii utile by
TRIMITE PRIETENILOR

Succesiunea este procedura prin care se stabilește oficial cine sunt moștenitorii unei persoane decedate și ce bunuri primesc fiecare.
În practică, fără certificat de moștenitor nu poți:

  • vinde sau dona un imobil care a aparținut defunctului
  • intabula corect în cartea funciară
  • schimba titularul la taxe și impozite
  • împărți oficial conturi, mașini, acțiuni, depozite

Succesiunea se face, în mod obișnuit, la notar. Instanța intervine doar dacă există conflicte între moștenitori sau situații speciale.

Notarul competent este doar cel care are biroul în circumscripția tribunalului unde defunctul a avut ultimul domiciliu, conform legii notarilor publici.


Ce taxe plătești pentru o succesiune

Ai trei categorii de costuri:

  • impozitul către stat
  • onorariul notarial
  • cheltuieli administrative (acte, extrase, adeverințe)

Impozitul de 1% pentru succesiune

Codul fiscal prevede o regulă simplă pentru moștenirile care cuprind imobile.

  • dacă dezbați succesiunea în cel mult 2 ani de la data decesului, nu se plătește impozit la stat pentru imobilele moștenite
  • dacă dezbați succesiunea după 2 ani de la deces, se plătește un impozit de 1% din valoarea imobilelor care se transmit prin moștenire

Câteva detalii importante:

  • baza de calcul este valoarea imobilului stabilită după grila notarială, nu suma „din vorbe”
  • impozitul se calculează doar pentru partea ta (cota ta din imobil), nu pe întreaga clădire sau teren
  • impozitul se plătește la notar, care îl calculează, îl încasează și îl virează la bugetul de stat, conform normelor în vigoare

Bunurile mobile (bani în conturi, mașini, bijuterii, acțiuni etc.) nu sunt supuse acestui impozit de 1% la succesiune, dar intră în masa succesorală pentru împărțeală.

Onorariul notarial

Onorariile minimale pentru succesiune sunt stabilite prin normă a ministrului justiției, la propunerea Uniunii Naționale a Notarilor Publici.

În practică:

  • certificatul de calitate de moștenitor (doar constată cine sunt moștenitorii, fără împărțirea bunurilor) are onorariu minim în jur de 300 lei
  • certificatul de moștenitor (cu bunuri concrete și cote) pornește în jur de 500 lei și crește în funcție de valoarea masei succesorale

Onorariul se calculează gradual, pe tranșe de valoare, în procente, atât pentru bunuri imobile, cât și pentru bunuri mobile. Normele din 2024, în vigoare din ianuarie 2025, reglementează aceste tranșe și procente.

Important pentru tine:

  • fiecare birou notarial poate practica tarife diferite, dar nu sub minimul legal
  • merită să întrebi 2–3 notari din aceeași circumscripție înainte să te decizi
  • în onorariu sunt incluse consultația, redactarea actelor, verificările, înscrierile în registre și o parte dintre raportările către fisc

Alte costuri pe lângă onorariu

În funcție de ce bunuri intră în succesiune, vei avea cheltuieli suplimentare, de regulă mici, dar multe:

  • certificate de atestare fiscală pentru imobile și eventual pentru auto, eliberate de direcțiile de taxe locale, valabile 30 de zile
  • extrase de carte funciară de informare sau autentificare, eliberate de ANCPI
  • relevee, planuri de amplasament sau actualizări de carte funciară, dacă imobilul are probleme de intabulare
  • taxe pentru copii legalizate, traduceri legalizate, dacă sunt acte din străinătate

Ce acte trebuie să duci la notar

Notarul nu poate deschide dosarul de succesiune doar pe declarații. Are nevoie de acte clare, în original. Lista de mai jos acoperă aproape toate situațiile întâlnite în practică.

Acte despre persoana decedată și moștenitori

  • certificatul de deces al defunctului
  • actul de identitate al fiecărui moștenitor
  • certificatele de naștere ale moștenitorilor
  • certificatele de căsătorie ale moștenitorilor căsătoriți
  • certificate sau hotărâri de divorț, dacă este cazul
  • pentru soțul supraviețuitor, certificat de căsătorie, eventual decesul fostului soț sau act de divorț, dacă a mai existat o căsătorie
  • acte de schimbare a numelui (pe cale administrativă), dacă numele actual nu mai corespunde cu cel din actele vechi
  • testamentul, dacă există
  • declarații de opțiune succesorală (acceptare sau renunțare), acolo unde notarul le consideră necesare
  • procuri autentice, dacă unul dintre moștenitori nu poate fi prezent și este reprezentat de altă persoană

Acte de proprietate pentru imobile

Pentru fiecare imobil care a aparținut defunctului:

  • contract de vânzare cumpărare, contract de schimb, contract de donație, titlu de proprietate, certificat de moștenitor mai vechi sau hotărâre judecătorească, după caz
  • extras de carte funciară și documentația cadastrală, dacă imobilul este intabulat
  • în cazul terenurilor neintabulate, titlu de proprietate + planuri vechi, procese verbale de punere în posesie etc.
  • certificat de atestare fiscală pentru fiecare imobil, de la primăria de la locul imobilului, din care rezultă că nu există datorii la impozitul pe clădiri sau teren

Pentru locul de veci:

  • actul de concesiune al locului de veci
  • adeverință de la administrația cimitirului că acel loc este concesionat pe numele defunctului

Acte pentru bunuri mobile

Dacă în masa succesorală intră și alte bunuri, ai nevoie de:

  • pentru mașini: cartea de identitate a vehiculului, certificatul de înmatriculare și certificatul de atestare fiscală de la primărie
  • pentru bani și conturi: extrase de cont sau adeverințe de la bancă, din care să reiasă soldul la data decesului
  • pentru acțiuni, titluri sau obligațiuni: certificate de acționar, extrase de la Depozitarul Central sau de la broker
  • pentru depozite, titluri de stat, fonduri de investiții: contractele sau adeverințele de la instituțiile financiare

Notarul poate cere și alte documente, în funcție de situație, de exemplu:

  • contract de întreținere sau de uzufruct
  • acte de partaj mai vechi
  • hotărâri judecătorești legate de bunurile respective

Cum se desfășoară, pe scurt, succesiunea la notar

Ca să știi la ce să te aștepți:

  1. Alegi un birou notarial din circumscripția tribunalului unde defunctul a avut ultimul domiciliu.
  2. Depui actele principale: certificat de deces, acte de stare civilă, acte de proprietate.
  3. Notarul verifică în registrele naționale dacă succesiunea a mai fost sau nu deschisă în altă parte.
  4. Sunt citați toți moștenitorii legali și eventualii legatari din testament.
  5. Se stabilește masa succesorală: ce bunuri existau la momentul decesului și ce datorii are moștenirea.
  6. Se stabilesc cotele sau bunurile concrete pentru fiecare moștenitor, în funcție de lege și de eventualele înțelegeri între voi.
  7. Notarul calculează impozitul de 1%, dacă sunteți după 2 ani de la deces, și onorariul.
  8. După plata sumelor, notarul eliberează certificatul de moștenitor, cu care poți să intabulezi imobilele și să treci bunurile pe numele tău.

Ce merită să reții ca să nu pierzi bani

  • dacă poți, dezbate succesiunea în primii 2 ani de la deces, astfel eviți impozitul de 1% pentru imobile
  • adună din timp toate actele, ca să nu plătești drumuri și copii inutile
  • cere oferte de la mai mulți notari din aceeași zonă, onorariile diferă
  • verifică din timp situația imobilelor în cartea funciară, problemele de intabulare pot bloca sau întârzia succesiunea

Cu actele pregătite și cu un notar ales corect, procedura de succesiune este previzibilă. Știi ce plătești, de ce plătești și ce obții la final: un certificat cu care poți folosi și valorifica legal bunurile moștenite.


TRIMITE PRIETENILOR
📘 Urmărește Pogonul pe Facebook
Tags:

Ultimile din

Navigheaza SUS