În ultimele zile, ANPC a intrat serios în marile magazine. Doar în București, în 8–9 decembrie, au fost controlați 65 de comercianți, s-au dat amenzi de aproximativ 3,2 milioane de lei, iar peste 4.000 de kilograme de produse neconforme au fost scoase de pe raft, inclusiv carne cu termen depășit, ambalaje pline de lichid sangvinolent și vitrine murdare.
În același timp, Observator a relatat că tot mai mulți clienți se trezesc acasă cu carne care miroase urât, are culoare schimbată sau ambalaj umflat, deși în magazin părea în regulă.
Carnea stricată nu înseamnă doar bani aruncați. EFSA arată că bacteriile din carne depozitată incorect, în special Salmonella și Campylobacter, rămân printre cele mai frecvente cauze de toxiinfecții alimentare în Uniunea Europeană.
Dacă vrei să mănânci liniștit și să nu faci drumuri la doctor sau la ANPC, trebuie să înveți să verifici produsul, vitrina și eticheta, nu doar prețul.
1. Uită-te prima dată la vitrină, nu la ofertă
Dacă vitrina arată prost, nu contează cât de „frumos” e ambalajul.
Carnea proaspătă trebuie ținută la rece constant. Normele europene și recomandările specialiștilor vorbesc de temperaturi de 0–4°C pentru carne refrigerată, iar pentru produsele congelate de cel puțin −18°C.
Ce vezi tu, practic, la vitrină:
Carnea nu trebuie să stea în tăvi la temperatura aerului. Trebuie să fie în vitrină frigorifică închisă sau în lăzi congelator. Dacă vezi carne „la aer”, deasupra vitrinei, doar ca să se vadă mai bine, ai un semnal de alarmă.
Privește pereții și grătarele din vitrină. ANPC a găsit la controale vitrine cu depuneri groase de reziduuri, lichide pe jos și gheață murdară. Dacă vitrina arată neîngrijită, nici carnea nu are cum să fie tratată cu grijă.
Multe vitrine au termometru la vedere. Dacă vezi 7–8°C la o vitrină de carne „proaspătă”, temperatura este deja prea mare pentru siguranță, chiar dacă legea permite limite mai largi pentru unele produse.
2. Citește eticheta cu atenție, nu doar data
La carne, eticheta nu este o formalitate. Ea îți arată dacă produsul are voie să mai fie pe raft.
Pentru produsele foarte perisabile, cum este carnea proaspătă, „data durabilității minimale” este înlocuită prin lege cu „data limită de consum”, precedată de formulări de tipul „expiră la data de”. După această dată, produsul nu mai are voie să fie vândut și nu mai este considerat sigur pentru consum.
Trebuie să te uiți la:
Formularea exactă. „A se consuma, de preferință, înainte de…” înseamnă calitate, nu siguranță. „Expiră la data de…” sau „A se consuma până la…” înseamnă siguranță. La carne proaspătă, te interesează în primul rând data limită de consum.
Data completă. Zi, lună, an, clar inscripționate. Dacă data este ștearsă, lipită peste alta, greu de citit sau ascunsă de o etichetă promoțională, mai bine lași produsul acolo.
Condițiile de păstrare. De exemplu „A se păstra la 0–4°C” sau „A se păstra la −18°C”. Sunt obligatorii pe etichetă. Dacă sunt acoperite sau lipsesc, producătorul sau magazinul nu își respectă obligațiile legale.
Țara de origine și unitatea de producție. ANPC a amendat magazine care afișau o țară la raft și alta pe ambalaj. Dacă vezi astfel de diferențe, nu are rost să riști.
3. Ambalajul îți spune dacă lanțul de frig a fost rupt
Chiar dacă termenul este în regulă, ambalajul trădează deseori problemele.
Ambalaj umflat. Gazele produse de bacterii duc la bombarea caserolei sau a pungii. Este un semn clasic că produsul a început să fermenteze. Carnea trebuie lăsată la loc.
Ambalaj cu mult lichid roșiatic. ANPC menționează explicit „prezența lichidului sangvinolent în ambalajul cărnii” printre neregulile grave descoperite în supermarketuri. Lichidul în exces poate însemna congelare și decongelare repetată sau păstrare necorespunzătoare.
Ambalaj rupt sau colțuri lipite cu bandă. Carnea nu mai este protejată. Microorganismele intră ușor, iar termenul de pe etichetă nu mai are relevanță.
La carnea congelată, supraveghează și gheața. Observator atrage atenția că depunerile mari de gheață pe carne sau în pungă indică faptului că produsul a fost decongelat și recongelat.
4. Culoarea, mirosul și textura, testul de bun simț
Eticheta este importantă, dar ochii și nasul rămân cele mai bune instrumente.
Culoarea trebuie să fie uniformă, fără pete gri, verzi sau maronii. În general, carnea de porc proaspătă este roz deschis, carnea de vită este roșie uniform, iar puiul este alb-roz, fără zone verzi la articulații sau pe piele. Ghidurile medicale care explică modul corect de alegere a cărnii subliniază exact aceste criterii: culoare naturală, fără decolorări și fără urme de mucegai.
Mirosul trebuie să fie discret, specific, dar nu înțepător. Un miros acru, de ou stricat sau metalic puternic este un semn clar că produsul a început să se altereze. Nu te lăsa păcălit de fraza „se simte puțin pentru că e în vid”. Carnea proaspătă nu trebuie să îți întoarcă stomacul.
Textura trebuie să fie fermă, nu lipicioasă și nu alunecoasă. Specialiștii în siguranța alimentelor atrag atenția că suprafața lipicioasă indică un număr mare de bacterii, chiar dacă nu vezi încă schimbări mari de culoare.
Dacă deschizi ambalajul acasă și mirosul este agresiv, nu încerca să „salvezi” carnea prin fierbere. Bacteriile mor la temperaturi înalte, dar toxinele produse până atunci pot rămâne și pot provoca toxiinfecții severe.
5. Cum transporți și păstrezi carnea ca să nu se strice la tine acasă
Poți cumpăra un produs corect, dar să îl strici singur, doar pentru că stă prea mult în mașină sau pe masă.
După recomandările specialiștilor în siguranță alimentară, carnea proaspătă ar trebui să stea cât mai puțin timp la temperatură ambientală. Pentru carne și pește, temperatura ideală în frigider este de 0–4°C.
Cumpără carnea la finalul cumpărăturilor, nu la început. Pune-o în pungi separate față de legume, brânzeturi și produse gata de consum, ca să nu le contaminezi.
Dacă știi că mai ai drumuri lungi, merită să folosești o geantă termoizolantă. Iarna poate părea inutil, dar în mașină se face repede cald.
Acasă, pune carnea în frigider imediat. Pentru carne tocată și organe, regula este simplă: fie o gătești în aceeași zi, fie o congelezi.
6. Ce faci dacă totuși ai luat țeapă
Se întâmplă să verifici tot ce trebuie, dar acasă să constați că produsul este clar stricat. Ai drepturi și merită să le folosești.
Nu consuma produsul, nici „fiert bine”. Nu îl da animalelor.
Păstrează bonul fiscal și ambalajul cu eticheta originală. Fără ele, dovedești mult mai greu că ai cumpărat produsul de la acel magazin și că termenul era valabil.
Mergi cu produsul înapoi în magazin, cât mai repede. Legea vânzării produselor prevede că vânzătorul răspunde pentru lipsa de conformitate și trebuie să aducă produsul la conformitate sau să îți restituie banii, în cazul produselor defecte sau neconforme.
Dacă magazinul refuză sau minimalizează problema, poți face reclamație:
direct la ANPC, prin formularul online de pe site-ul instituției
către o asociație de protecția consumatorilor, cum este InfoCons, care amintește constant că ambalajul și calitatea produsului trebuie să respecte legislația și că lipsa de conformitate dă dreptul la despăgubiri.
Dacă cineva din familie are după consum simptome de toxiinfecție alimentară, mai ales febră, diaree puternică sau vărsături repetate, mergeți la medic. Cazurile severe trebuie raportate și ele pot declanșa controale suplimentare în magazine sau abatoare. EFSA arată că focarele de toxiinfecții legate de carne rămân o problemă serioasă de sănătate publică în Europa.
Ideea principală
Nu poți controla ce fac supermarketurile în depozit, dar poți controla ce accepți să pui în coș. Te uiți la vitrină, citești eticheta, verifici ambalajul, analizezi culoarea, mirosul și textura, transporți și păstrezi corect. Dacă totuși iei țeapă, nu taci. Reclamațiile și controalele recente au arătat că presiunea publică și plângerile punctuale scot de pe raft carne stricată care altfel ar ajunge în farfuria ta.