Curtea Constituţională a României a validat miercuri, 10 decembrie, legea care introduce impozitarea serelor, solariilor, silozurilor și depozitelor agricole de la 1 ianuarie 2026. În același timp, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, susține public că prevederea nu va fi aplicată și promite o ordonanță care să o elimine. Între cele două mesaje se află fermierii, care îi cer acum președintelui Nicușor Dan să trimită legea înapoi în Parlament, avertizând că pentru mii de exploatații agricole acest impozit poate fi „final de drum”.
CCR validează legea impozitelor, inclusiv taxa pe solarii
Legea privind „stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice” face parte din al doilea val de ajustări fiscale, prin care Guvernul încearcă să reducă deficitul bugetar. Executivul și a angajat răspunderea în fața Parlamentului în septembrie, iar proiectul a ajuns de două ori pe masa Curții Constituționale. Prima sesizare a dus la o decizie parțială de neconstituționalitate, legată de testarea funcționarilor cu poligraful. Textul a fost modificat și adoptat din nou, pe 18 noiembrie, după care a fost atacat iar.
Miercuri, 10 decembrie, CCR a respins obiecțiile și a declarat legea constituțională, inclusiv articolele care introduc impozitarea serelor, solariilor și altor structuri agricole. Din punct de vedere juridic, actul este acum „curățat” de probleme de constituționalitate și merge la promulgare.
În paralel, aceeași lege majorează și alte taxe. De la 1 ianuarie 2026 cresc impozitele pe locuințe și terenuri, se schimbă modul de calcul pentru clădiri, iar în multe orașe impozitul pe mașini se va dubla.
Ce prevede concret impozitul pe solarii, sere și depozite
Până acum, Codul fiscal scutea integral de impozit anumite construcții agricole. În această categorie intrau serele, solariile, răsadnițele, ciupercăriile, silozurile pentru furaje și pătulele pentru depozitarea cerealelor, atâta timp cât erau folosite pentru producție agricolă și nu pentru alte activități comerciale.
Noua lege schimbă radical regimul.
De la 1 ianuarie 2026:
- solariile, serele, răsadnițele
- silozurile și pătulele pentru cereale
- depozitele agricole pentru producția vegetală
nu vor mai fi scutite de impozit. Ele intră în categoria clădirilor impozabile. Fermierii nu mai plătesc zero, ci un impozit calculat ca pentru orice clădire nerezidențială, după care se aplică o reducere de 50 la sută față de nivelul standard.
Impozitul local pe clădiri nerezidențiale se calculează în general prin aplicarea unei cote între 0,2 și 1,3 la sută din valoarea impozabilă a clădirii, cota fiind stabilită de consiliul local. Reducerea de 50 la sută pentru structurile agricole nu anulează impozitul, doar îl înjumătățește.
Prin această schimbare, una dintre puținele facilități fiscale clare pentru micii producători de legume și cereale dispare din Codul fiscal, iar solariile și silozurile devin surse de venit pentru bugetele locale.
Ministrul Agriculturii promite că impozitul nu se va aplica
În timp ce legea trece testul CCR, ministrul Agriculturii transmite un mesaj total diferit. Pe 3 decembrie, într o întâlnire cu fermierii din Buzău, Florin Barbu a declarat că „serele și solariile nu vor fi impozitate” și că prevederea din pachetul de redresare va fi eliminată.
Argumentul său este juridic. Ministrul susține că în Codul fiscal un solar construit pe persoană fizică nu poate fi încadrat constituțional ca „clădire”, deoarece nu are pereți și acoperiș în sensul clasic, iar elementele tehnice necesare pentru stabilirea unei valori impozabile lipsesc. El afirmă că textul controversat a fost introdus de Ministerul de Finanțe și va fi scos printr-o ordonanță, ca decizie politică a coaliției.
În mai multe interviuri, Florin Barbu a repetat ideea că „nu vom impozita sere și solarii atât timp cât vom fi la guvernare”, încercând să calmeze protestele din bazinul legumicol.
Problema este că, în acest moment, declarațiile politice nu schimbă litera legii. După decizia CCR, textul adoptat de Parlament este constituțional. El va deveni obligatoriu din 2026, dacă nu este modificat printr-o nouă lege sau prin ordonanță de urgență înainte de intrarea în vigoare.
Fermierii: „Va fi final de drum pentru multe ferme de familie”
Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare, care reunește mai multe organizații de fermieri, a reacționat imediat după decizia CCR. Într-un apel public, AAC îi cere președintelui Nicușor Dan să nu promulge legea și să ceară reexaminarea ei în Parlament.
Fermierii susțin că:
- 2025 a fost deja un an extrem de greu, cu secetă severă pentru porumb, floarea soarelui și soia în mai multe județe
- au suportat introducerea „taxei pe stâlp” pentru anumite construcții, creșterea taxelor pe muncă și scumpirea accelerată a energiei și a inputurilor
- multe ferme de familie și mici procesatori au ajuns la limita de rezistență, iar noul impozit pe solarii și depozite ar putea închide definitiv o parte din ele.
În comunicatul AAC, majorarea impozitelor este descrisă drept „un atac la securitatea agroalimentară națională”. Fermierii avertizează că, într un context de război la graniță și de incertitudine privind viitoarea politică agricolă europeană, lovirea unui sector strategic prin taxe suplimentare este „un act de iresponsabilitate”.
Mesajul lor către președinte este clar. Cer ca șeful statului să folosească dreptul de reexaminare și să trimită legea înapoi în Parlament, pentru ca impozitul pe solarii, sere și silozuri să fie scos sau cel puțin rescris în acord cu realitățile din teren.
Nicușor Dan, între decizia CCR și presiunea din agricultură
Constituția oferă președintelui două instrumente înainte de promulgare. Poate sesiza Curtea Constituțională sau poate cere Parlamentului reexaminarea legii, o singură dată. După ce CCR a confirmat constituționalitatea, singura variantă realistă este cererea de reexaminare.
Dacă Nicușor Dan trimite actul înapoi în Parlament, majoritatea poate decide fie să renunțe la impozitul pe solarii, fie să îl mențină în forma actuală, fie să îl modifice. Dacă promulgarea merge înainte, balonul de oxigen poate veni doar dintr-o ordonanță de urgență a Guvernului, care să amâne sau să anuleze prevederea pentru construcțiile agricole.
În discursul public, președintele a pozat constant în apărător al mediului și al orașelor, dar acum este chemat să se pronunțe pe o temă care vizează direct satele și micile exploatații agricole. Fermierii vor să vadă dacă va folosi rolul de mediator între instituții și societate sau va merge pe linia guvernului, care are nevoie de venituri suplimentare la buget.
Ce riscă efectiv fermierii dacă taxa intră în vigoare
Impozitul pe solarii și depozite nu este singura povară care vine peste agricultură. Din 2026 cresc impozitele pe terenuri, pe locuințe și pe mașini, iar costurile cu munca au fost deja majorate prin eliminarea unor facilități fiscale pentru sectorul agricol.
Pentru un legumicultor cu câteva solarii mari și un mic depozit, nota de plată anuală poate ajunge ușor la câteva mii de lei, în funcție de cum va evalua primăria valoarea construcțiilor și ce cote de impozit va aplica. Pentru un fermier mare, cu silozuri și depozite extinse, suma poate fi mult mai mare.
Specialiști citați de Euronews și Digi24 spun că impozitul pe solarii nu ar trebui singur să facă explozie la prețurile alimentelor, deoarece reprezintă doar o parte din costul total. Fermierii răspund însă că această „parte” se adaugă peste o listă lungă de scumpiri și taxe din ultimul an și că, la un moment dat, totul se duce în prețul final sau în falimentul producătorilor.
În timp ce Curtea Constituțională spune „da” legii, ministrul Agriculturii promite că impozitul nu se va aplica, iar fermierii cer președintelui să apese butonul de reexaminare. În centrul acestui triunghi rămâne o întrebare simplă, dar decisivă pentru mii de exploatații: cine își asumă, în mod concret, să scoată sau să lase impozitul pe solarii în forma actuală, înainte ca primul termen de plată din 2026 să devină realitate.