Cancerul colorectal este una dintre bolile despre care oamenii vorbesc greu. Simptomele apar în zona pe care mulți o evită: scaun, sângerare, tranzit intestinal, dureri abdominale, oboseală. Din rușine sau din ideea că „sigur sunt hemoroizi”, mulți amână controlul. Aici se pierde timp. Iar la cancerul colorectal, timpul contează enorm.
În România, cancerul colorectal este una dintre cele mai serioase probleme oncologice. Estimările GLOBOCAN 2022 arată că a fost primul cancer ca număr de cazuri noi, cu 13.541 de cazuri estimate, adică 12,9% din totalul cancerelor. La mortalitate, a fost pe locul al doilea, după cancerul pulmonar, cu 7.381 de decese estimate, adică 13,1% din totalul deceselor prin cancer.
Boala afectează colonul și rectul, adică partea finală a tubului digestiv. De multe ori, cancerul colorectal pornește de la polipi, formațiuni care pot fi benigne la început, dar care, în timp, pot deveni canceroase. Tocmai de aceea screeningul contează: poate găsi polipii înainte să se transforme în cancer sau poate depista boala într-un stadiu în care tratamentul are șanse mai bune. CDC explică faptul că testele de screening pot depista polipi precanceroși, care pot fi îndepărtați, dar și cancerul colorectal în stadii timpurii.
Problema României nu este doar numărul de cazuri, ci depistarea târzie. Profilul de țară privind cancerul, publicat de OCDE și Comisia Europeană în 2025, arată că mortalitatea evitabilă prin cancer colorectal este mai mare în România decât media Uniunii Europene: 13 decese la 100.000 de femei, cu 32% peste media UE, și 27 de decese la 100.000 de bărbați, cu 57% peste media UE. Documentul leagă acest decalaj și de disponibilitatea limitată a screeningului, devenit funcțional în România abia prin programe-pilot.
Primul semn care nu trebuie ignorat este sângele în scaun sau sângerarea rectală. Poate fi sânge roșu aprins, vizibil pe hârtie sau în vasul de toaletă. Poate fi sânge mai închis, care schimbă culoarea scaunului spre roșu închis sau negru. Nu orice sângerare înseamnă cancer. Hemoroizii, fisurile anale, inflamațiile sau alte probleme digestive pot da sângerări. Dar tocmai pentru că nu poți ști singur cauza, sângerarea trebuie verificată medical. NHS include sângele în scaun și sângerarea de la nivelul rectului printre principalele simptome ale cancerului colorectal.
Al doilea semn este schimbarea tranzitului intestinal. Vorbim despre diaree sau constipație care nu sunt obișnuite pentru tine, scaune mai moi, nevoia de a merge mai des sau mai rar la toaletă, senzația că nu ai eliminat complet, deși tocmai ai fost la baie. Bowel Cancer UK atrage atenția că nu există o regulă universală pentru cât de des trebuie să mergi la toaletă; important este ce este normal pentru fiecare om și ce se schimbă față de acel normal.
Al treilea semn este durerea abdominală persistentă, balonarea sau apariția unei senzații de nod, presiune ori masă în abdomen. Aceste simptome sunt frecvente și pot avea multe cauze, de la alimentație până la colon iritabil. Dar dacă nu trec, dacă se repetă, dacă te trezesc noaptea sau îți schimbă pofta de mâncare, nu trebuie tratate cu ceaiuri și pastile luate după ureche. NHS menționează durerea abdominală, balonarea și nodulul abdominal printre simptomele posibile ale cancerului colorectal.
Al patrulea semn este slăbirea fără motiv sau oboseala puternică. Mulți nu le leagă de colon. Totuși, un cancer colorectal poate sângera lent, fără să vezi sânge evident în scaun. În timp, poate apărea anemie. Omul obosește, respiră mai greu la efort, este palid, nu mai are energie și pune totul pe seama stresului. NHS menționează oboseala și lipsa de aer ca semne de anemie, care poate fi cauzată de cancer colorectal, iar Bowel Cancer UK include oboseala persistentă și scăderea inexplicabilă în greutate printre simptomele care trebuie investigate.
Aceste patru semne nu înseamnă automat cancer. Asta trebuie spus clar. Dar dacă durează, revin sau se agravează, trebuie mers la medic. NHS recomandă consult medical dacă simptomele persistă trei săptămâni sau mai mult, iar pentru scaun negru, sânge închis la culoare sau diaree cu sânge este indicată evaluare urgentă. Dacă există sângerare abundentă, cheaguri mari sau toaletă plină de sânge, este situație de urgență.
O greșeală des întâlnită este explicația rapidă: „sunt hemoroizi”. Da, pot fi. Dar hemoroizii nu trebuie folosiți ca scuză pentru a ignora luni întregi sângele în scaun. O altă greșeală este automedicația: laxative, antidiareice, ceaiuri, probiotice, regimuri improvizate. Pot masca temporar simptomele, dar nu lămuresc cauza.
În România, screeningul pentru cancer colorectal se construiește încă greu. OCDE arată că în 2019 doar 3% dintre persoanele eligibile, cu vârste între 50 și 74 de ani, raportaseră testare pentru depistarea cancerului colorectal, deși programele-pilot au început să pregătească extinderea regională și națională. Testul folosit pentru populația cu risc mediu este FIT, test imunochimic fecal, realizat o dată la doi ani, iar persoanele cu risc crescut pot fi direcționate către colonoscopie.
Programul-pilot ROCCAS a arătat că screeningul poate funcționa și în România. Potrivit unui studiu publicat în 2024, 168.958 de persoane au primit test FIT în proiectele regionale, rata de returnare a testului a fost de 90%, iar rata de pozitivitate a fost de 5,75%. Persoanele cu rezultat pozitiv au fost invitate la colonoscopie, însă acceptarea colonoscopiei a fost de 51,3%, ceea ce arată că frica, rușinea și lipsa de informare rămân obstacole serioase.
Cine are risc mai mare? Vârsta contează, mai ales după 50 de ani, dar boala apare și la persoane mai tinere. Riscul crește dacă există rude apropiate cu cancer colorectal, polipi, boli inflamatorii intestinale, obezitate, sedentarism, fumat, consum de alcool, dietă săracă în fibre sau bogată în carne procesată. CDC menționează lipsa activității fizice, dieta săracă în fructe și legume, dieta bogată în grăsimi sau carne procesată, excesul ponderal, alcoolul și fumatul printre factorii de risc.
Ce poate face concret un om? Să nu ignore sângele. Să observe schimbările de tranzit. Să nu se obișnuiască cu dureri abdominale care revin. Să ceară analize când apare oboseală inexplicabilă sau anemie. Să accepte testul FIT dacă îi este recomandat. Să nu fugă de colonoscopie când medicul o indică. Colonoscopia nu este plăcută, dar poate fi investigația care lămurește cauza și, uneori, salvează viața.
Prevenția nu stă într-un singur aliment și nici într-o cură-minune. Stă în lucruri simple, repetate: mișcare, greutate ținută sub control, mai multe legume, fructe și fibre, mai puțină carne procesată, mai puțin alcool, renunțare la fumat și controale făcute la timp. IARC menționează obezitatea, activitatea fizică redusă, dieta slabă, fumatul și alcoolul ca factori recunoscuți de risc pentru cancer colorectal.
Cancerul colorectal este periculos tocmai pentru că poate începe discret. Nu doare mereu de la început. Nu dă mereu semne spectaculoase. Uneori apare doar o urmă de sânge, o schimbare de scaun, o oboseală ciudată, o durere care tot revine. Cine merge repede la medic are o șansă în plus. Cine amână din rușine sau frică îi lasă bolii timp. Asta este diferența care contează.
