În inima Munții Apuseni, într-o comună din Cluj, s-a păstrat până în prezent un limbaj pe care puțini români îl cunosc. Se numește gumuțeasca și nu este un dialect al limbii române, ci un jargon creat de localnici pentru a comunica între ei fără să fie înțeleși de cei din jur. Deși are o vechime de peste un secol, limba este încă vorbită de o parte dintre locuitorii comunei Mărgău.
Cum a apărut gumuțeasca
Povestea începe la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX. În acea perioadă, mulți bărbați din Mărgău erau geamgii. Fabricau, transportau și montau geamuri, oglinzi și alte produse din sticlă, călătorind prin aproape toată țara pentru a-și găsi clienți.
Pentru că negociau permanent cu cumpărătorii și concurenții, au inventat un limbaj propriu. Astfel puteau discuta între ei despre prețuri, despre clienți sau despre eventuale pericole fără ca cei din jur să înțeleagă conversația.
În timp, vocabularul s-a îmbogățit cu mii de cuvinte și expresii, devenind unul dintre cele mai interesante jargonuri profesionale din România. Lingviștii îl consideră un caz aproape unic în spațiul românesc.
Nu seamănă aproape deloc cu limba română
Deși este vorbită de români, gumuțeasca folosește cuvinte complet diferite de cele din limba română.
Câteva exemple:
- Tălăuz = sticlă;
- Tălăuzești? = Vorbești gumuțeasca? / Înțelegi?;
- Abrion = lapte;
- Hazaică = femeie;
- Milău = bărbat;
- Pițule = bani;
- Sfârlă = țigară;
- Doponește-te = pleacă de aici.
Pentru cine nu cunoaște acest limbaj, o conversație pare imposibil de descifrat.
Se mai vorbește și astăzi
Deși meseria tradițională de geamgiu aproape a dispărut, limba nu s-a pierdut complet.
Localnicii spun că o folosesc încă „la nevoie”, atunci când nu vor ca persoanele din jur să înțeleagă ce discută. Mulți dintre cei vârstnici o cunosc foarte bine, iar unii încearcă să o transmită și generațiilor tinere.
O tradiție care a supraviețuit modernizării
După apariția geamurilor termoizolante și dezvoltarea industriei moderne, vechea ocupație a geamgiilor din Mărgău a început să dispară. Odată cu ea exista riscul să se piardă și limba secretă.
Totuși, datorită comunității locale și interesului cercetătorilor, gumuțeasca continuă să fie documentată și promovată ca parte a patrimoniului cultural al zonei.
Mărgău, mai mult decât o limbă secretă
Comuna Mărgău este cunoscută și pentru peisajele spectaculoase din Apuseni. Din comună fac parte satele Bociu, Buteni, Ciuleni, Mărgău, Răchițele și Scrind-Frăsinet. În apropiere se află atracții naturale precum Cascada Răchițele, Pietrele Albe și mai multe peșteri și trasee montane din Masivul Vlădeasa.
Astăzi, gumuțeasca reprezintă una dintre cele mai neobișnuite tradiții lingvistice din România. Deși nu mai este folosită zilnic ca odinioară, ea rămâne un simbol al identității locale și o mărturie a ingeniozității unei comunități care și-a creat propriul cod de comunicare pentru a-și proteja meseria și interesele.
