Oricine are o grădină sau o bucată de teren lăsată mai mult timp în voia naturii a întâlnit pirul târâtor. Este una dintre cele mai încăpățânate buruieni. Poți să îl cosești, să îl plivești sau să îl sapi și, totuși, după câteva săptămâni apare din nou. Motivul este simplu: sub pământ există o rețea densă de rădăcini care se întinde în toate direcțiile.
Pe terenurile lăsate ani de zile fără lucrări, pirul formează aproape o pătură compactă. La suprafață vezi doar iarba, dar dedesubt se află o adevărată rețea de rizomi. Din orice fragment de rădăcină rămas în sol apare o plantă nouă.
De aceea, dacă vrei să transformi o astfel de zonă într-o grădină, într-un gazon sau într-un strat de legume, este bine să nu începi imediat cu plantarea. Cel mai eficient este să dedici un sezon întreg curățării terenului.
De ce este atât de greu de eliminat pirul
Pirul târâtor este o plantă perenă din familia gramineelor. Se înmulțește atât prin semințe, cât și prin rizomi. Acești rizomi se află de obicei la adâncimi de până la 10–15 centimetri și pot ajunge la lungimi de câțiva metri.
Problema este că rădăcinile sunt fragile și se rup ușor când sapi. Fiecare bucățică rămasă în sol poate da naștere unei plante noi. Din acest motiv, plivitul superficial sau cositul nu rezolvă nimic pe termen lung.
Pentru rezultate reale este nevoie de o metodă sistematică. Există două variante care funcționează bine pe suprafețe mari.
Metoda cu folie neagră
Această metodă este mai lentă, dar este sigură și nu implică substanțe chimice. Este potrivită pentru pregătirea terenului înainte de amenajarea gazonului, a straturilor de flori sau a unei grădini de legume.
Primăvara, de obicei în aprilie sau mai, terenul se curăță de resturi vegetale, crengi sau pietre. Nu este nevoie să sapi pământul. De fapt, este mai bine să nu îl deranjezi.
După curățare, solul se acoperă complet cu o folie neagră groasă. Ideal este să folosești folie de cel puțin 100 microni. Benzile trebuie suprapuse, iar marginile fixate cu scânduri, pietre sau pământ.
Important este ca lumina să nu ajungă la plante.
Sub folie, pirul continuă o vreme să crească, dar fără lumină își consumă rezervele din rădăcină. Treptat, sistemul radicular slăbește și moare.
Folia se lasă pe teren din primăvară până în toamnă.
Toamna se îndepărtează folia și se sapă pământul cu furca. Rădăcinile rămase se pot scoate ușor, pentru că nu mai sunt active. După această etapă, solul poate fi pregătit pentru plantări.
În primăvara următoare terenul este, în majoritatea cazurilor, curat și gata de cultivare.
Metoda cu erbicid total
Cei care vor rezultate mai rapide folosesc erbicide cu acțiune totală. Aceste produse distrug plantele până la nivelul rădăcinii.
Substanța activă folosită frecvent în astfel de produse este glifosatul.
Tratamentul se face primăvara, când pirul începe să crească activ. Frunzele absorb substanța, iar aceasta circulă prin plantă până la rădăcină. În câteva săptămâni buruiana începe să se usuce.
De obicei este nevoie de două sau trei tratamente într-un sezon. După prima aplicare plantele se îngălbenesc, dar unele rădăcini pot supraviețui. De aceea tratamentul se repetă.
La sfârșitul sezonului terenul se poate săpa și se pot elimina resturile de rădăcini moarte.
În anul următor zona poate fi folosită pentru gazon sau pentru culturile dorite.
Metode mecanice pentru suprafețe mici
Pe suprafețe mici se poate lucra și manual. Una dintre metode este săparea cu furca și scoaterea atentă a rădăcinilor. Este o muncă migăloasă, dar pe un strat mic poate funcționa.
O altă variantă este îndepărtarea stratului de iarbă cu tot cu rădăcini, întoarcerea lui cu rădăcinile în sus și lăsarea lui să se descompună.
Unii grădinari folosesc și culturi care sufocă pirul. Ovăzul, secara sau alte cereale cresc repede și formează o masă vegetală densă. Ele concurează cu pirul și îi reduc dezvoltarea.
Aceste culturi pot fi folosite ca plante siderale. Se seamănă des, se lasă să crească și apoi se încorporează în sol.
Ce metodă merită aleasă
Alegerea depinde de dimensiunea terenului și de câtă muncă ești dispus să depui.
Folia neagră este o metodă ecologică și sigură, dar necesită răbdare. Este ideală pentru cei care pregătesc terenul pentru anul următor.
Erbicidele sunt mai rapide și eficiente pe suprafețe mari, dar trebuie folosite cu atenție și doar acolo unde nu există deja culturi.
Metodele mecanice sunt potrivite pentru spații mici sau pentru grădinarii care preferă lucrul manual.
Indiferent de metodă, cheia este consecvența. Pirul este o buruiană puternică, dar dacă acționezi sistematic timp de un sezon, terenul poate fi curățat și pregătit pentru culturi noi.
