Prin 2015, o poveste din Cluj a prins repede: un masterand a făcut o pâine cu făină din cânepă și a luat aur la un salon internațional de inventică. Numele lui este Iulian Rusu. Produsul a ajuns în presă ca „pâinea viitorului”. Azi, partea bună e că nu a rămas doar un titlu. Există și cercetare publicată, cu cifre și rezultate.
La doar 24 de ani, Iulian Rusu, masterand din Cluj, a reușit ceea ce puțini tineri cercetători din România ating. A creat un produs alimentar cu valoare reală, recunoscut internațional. O pâine diferită, făcută cu făină din cânepă, care a câștigat medalia de aur la un salon de inventică.
Invenția a fost premiată la Salonul Internațional al Cercetării, Inovării și Inventicii „Pro Invent”, competiție unde sunt evaluate soluții cu aplicabilitate practică, nu simple idei teoretice. Reușita confirmă munca de laborator, documentarea și testele făcute timp de luni întregi.
De unde a pornit ideea
Conform relatării din Adevărul, Iulian Rusu era masterand la USAMV Cluj-Napoca. A lucrat cu două cadre didactice, Crina Mureșan și Simona Man. A plecat de la cânepa industrială, Cannabis sativa, adică planta folosită tradițional la fibre și, în prezent, și în zona alimentară.
Medalia de aur despre care se vorbește nu apare legată de Italia în sursa principală. Adevărul spune clar că aurul a venit la Salonul Internațional al Cercetării, Inovării și Inventicii „Pro Invent”, organizat la Cluj. Catalogul Pro Invent 2015 arată ediția XIII și perioada 25–27 martie 2015, la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca.
Cânepa folosită în alimentație, nu drog
Materia primă folosită este cânepa industrială, Cannabis sativa. Este aceeași plantă cultivată de bunicii noștri pentru fibre textile. Nu are legătură cu cânepa indiană, Cannabis indica, asociată cu drogurile.
Confuzia este frecventă, dar diferența este clară. Cannabis sativa este utilizată legal în industria alimentară și farmaceutică, iar semințele ei au o valoare nutritivă ridicată.
Patru variante de pâine, respectând legea
Legislația românească permite folosirea unui adaos de maximum 20% făină de cânepă în produsele alimentare. Pornind de la această limită, Iulian Rusu a creat patru tipuri de pâine, cu proporții diferite:
5% făină de cânepă
10% făină de cânepă
15% făină de cânepă
20% făină de cânepă
Rețeta de bază rămâne una clasică. Făină de grâu, drojdie, apă și sare. Diferența o face adaosul de făină de cânepă obținută din semințe atent procesate.
Gust diferit, dar echilibrat
La variantele cu adaos mic, gustul este apropiat de cel al pâinii obișnuite. La pâinea cu 20% făină de cânepă, aroma devine mai intensă.
Pâinea capătă o culoare maronie și un gust asemănător pâinii negre. Este ușor amăruie, dar echilibrată, situată între dulce și amar. O pâine sățioasă, consistentă, destinată consumului zilnic.
Beneficii clare pentru sănătate
Prin adaosul de făină de cânepă, pâinea obținută are o valoare nutritivă superioară. Conține lecitine și acizi grași Omega 3 și Omega 6, care susțin funcțiile cognitive și memoria.
Fibrele ajută tranzitul intestinal și combat constipația. Calciul contribuie la întărirea oaselor și a ligamentelor. Un alt avantaj important este indicele glicemic scăzut, ceea ce face produsul potrivit și pentru persoanele cu diabet.
De la lucrare de licență la produs brevetabil
Prima variantă a pâinii cu făină de cânepă a fost realizată ca parte a lucrării de licență. După testele inițiale, proiectul a fost extins, perfecționat și evaluat din punct de vedere științific.
În prezent, sunt necesare analize suplimentare asupra comportamentului aluatului, urmând ca produsul să fie prezentat oficial la susținerea dizertației.
Un produs care merită să ajungă pe piață
Inventatorul își dorește ca pâinea să ajungă în consumul larg. Consideră că ar fi păcat ca un produs cu atâtea beneficii să rămână doar în laborator.
Împreună cu profesoarele care l-au coordonat, Crina Mureșan și Simona Man, intenționează să breveteze invenția și să caute soluții pentru introducerea ei pe piață.
Este un exemplu clar că cercetarea aplicată poate produce rezultate utile, chiar și în domenii aparent simple, cum este pâinea de zi cu zi.
Ce s-a confirmat în cercetarea publicată, cu cifre
În 2021, apare o lucrare științifică indexată pe PubMed, cu Iulian Eugen Rusu ca autor, despre pâine din grâu fortificată cu făină de cânepă. Studiul testează exact aceleași trepte de adaos: 5%, 10%, 15%, 20%. Autorii precizează și că soiurile folosite au fost acceptate pentru consum uman și au respectat cerințele privind nivelul maxim de THC în semințe.
Partea care te ajută cel mai mult, dacă vrei să înțelegi „de ce merită”, stă în date:
- Proteina a crescut de la 8,76% la 11,48%.
- Fibrele au crescut de la 1,17% la 5,84%.
- Lipidele au crescut de la 0,59% la 5,41%.
- Conținutul mineral a urcat de la 1,33% la 1,62%.
Studiul mai spune un lucru practic: la profilul de textură, cele mai bune rezultate au apărut la adaosul de 5%. Asta explică de ce „mai mult” nu înseamnă automat „mai bun” la pâine.
Ce face diferența azi, pe partea de reguli
În prezent, discuția serioasă în UE se leagă de limitele de THC în ingrediente din semințe de cânepă, nu de „procentul din rețetă” spus generic. Regulamentul (UE) 2023/915 stabilește niveluri maxime pentru echivalenți Δ9-THC. Pentru semințe de cânepă este 3,0 mg/kg. Pentru produse procesate din semințe, inclusiv semințe măcinate, făină, produse parțial degresate, tot 3,0 mg/kg. Pentru ulei de semințe de cânepă este 7,5 mg/kg.
Asta înseamnă ceva simplu pentru tine: dacă iei făină de cânepă de pe piață, contează să fie produs alimentar, cu trasabilitate, nu „pentru pescuit” sau „pentru hrana animalelor”.
Ce s-a întâmplat după, din ce se vede public
Pe lângă articolul de presă, există și un rezumat de teză de doctorat publicat de USAMV Cluj-Napoca, unde apare „Doctorand Iulian-Eugen Rusu”. Tema se leagă direct de utilizarea compușilor activi din făina de cânepă în produse de panificație și descrie experimente cu amestecuri în proporții 5%, 10%, 15%, 20%, plus evaluări fizico-chimice, microbiologice și senzoriale.
Pe scurt, direcția a continuat în cercetare, nu a murit după un premiu.
