Diana Șoșoacă nu a reușit să suspende decizia prin care Parlamentul European i-a ridicat imunitatea pentru mai multe fapte cercetate de procurorii români. Tribunalul Uniunii Europene a respins cererea eurodeputatei, astfel că hotărârea adoptată la Strasbourg pe 28 aprilie 2026 continuă să producă efecte.
Decizia Tribunalului nu stabilește însă vinovăția Dianei Șoșoacă și nici nu reprezintă soluția finală în procesul prin care aceasta contestă hotărârea Parlamentului European. Instanța europeană a analizat doar solicitarea urgentă prin care eurodeputata cerea suspendarea ridicării imunității până la judecarea fondului.
Cele cinci argumente au fost respinse
Diana Șoșoacă a cerut Tribunalului Uniunii Europene să oprească temporar aplicarea deciziei Parlamentului European. Potrivit informațiilor publicate despre dosar, aceasta a invocat cinci argumente, dar vicepreședintele Tribunalului, Savvas Papasavvas, le-a respins. În consecință, imunitatea rămâne ridicată pentru faptele incluse în decizia Parlamentului European.
Este importantă diferența dintre cererea de suspendare și procesul principal. Introducerea unei acțiuni la Tribunalul UE nu oprește automat efectele actului contestat. Persoana interesată trebuie să ceară separat suspendarea și să dovedească existența unor argumente juridice aparent serioase, a unui prejudiciu grav și ireparabil și a unei urgențe reale. Tribunalul precizează că o asemenea ordonanță nu decide fondul cauzei, care este analizat separat.
Prin urmare, titlul potrivit nu este că Diana Șoșoacă ar fi „pierdut definitiv procesul”. A pierdut cererea urgentă prin care încerca să obțină suspendarea hotărârii Parlamentului European.
Parlamentul European a votat ridicarea imunității pe 28 aprilie
Procedura a început după ce ministrul român al Justiției a transmis, la 24 septembrie 2025, solicitarea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Cererea a fost anunțată în Parlamentul European la 9 octombrie 2025.
Diana Șoșoacă a fost audiată de Comisia pentru afaceri juridice pe 24 martie 2026. Comisia a adoptat raportul pe 23 aprilie, iar plenul Parlamentului European a votat decizia cinci zile mai târziu, pe 28 aprilie.
Parlamentul a aprobat ridicarea imunității pentru presupusele fapte descrise în punctele B-H ale raportului. În același timp, eurodeputații au decis să păstreze imunitatea pentru o declarație făcută de Șoșoacă în plenul Parlamentului European. Ambele propuneri au fost adoptate.
Ce fapte sunt vizate
Cererea autorităților române privește presupuse fapte comise între decembrie 2021 și februarie 2025.
Primul caz este incidentul din 10 decembrie 2021, când Diana Șoșoacă și alte persoane ar fi împiedicat mai mulți jurnaliști să părăsească timp de aproximativ 20 de minute un apartament din București. Procurorii au încadrat presupusa faptă la lipsire de libertate în mod ilegal. Diana Șoșoacă beneficiază de prezumția de nevinovăție, iar acuzația trebuie dovedită în cadrul procedurilor judiciare din România.
Raportul Parlamentului European mai menționează un comunicat publicat în februarie 2024, în care eurodeputata ar fi glorificat o persoană condamnată pentru crime de război, precum și mai multe declarații publice din 2024 care fac obiectul unor cercetări pentru promovarea unor persoane sau mișcări asociate crimelor de război, ideilor legionare, rasiste ori xenofobe și pentru acuzații colective îndreptate împotriva evreilor.
În solicitare apare și un incident din 15 decembrie 2024. Diana Șoșoacă este acuzată că ar fi amenințat direct cu acte de violență doi polițiști aflați în exercitarea atribuțiilor. Și în acest caz este vorba despre acuzațiile prezentate de autoritățile române, nu despre fapte stabilite printr-o hotărâre definitivă.
Declarația făcută în Parlamentul European rămâne protejată
Parlamentul European nu a ridicat imunitatea pentru o declarație făcută de Diana Șoșoacă pe 11 februarie 2025, în timpul unei ședințe plenare de la Strasbourg.
În discursul respectiv, eurodeputata le-ar fi recomandat colegilor să urmeze în politica externă modelul lui Nicolae Ceaușescu. Parlamentul a considerat că declarația a fost făcută în exercitarea mandatului și intră sub protecția acordată opiniilor exprimate de eurodeputați în activitatea parlamentară.
Din acest motiv, formularea potrivit căreia Diana Șoșoacă ar fi rămas „fără imunitate parlamentară” trebuie nuanțată. Imunitatea a fost ridicată pentru anumite fapte și declarații indicate de procurori, dar a fost păstrată pentru intervenția făcută în plenul Parlamentului European.
Ridicarea imunității nu înseamnă condamnare
Parlamentul European precizează că imunitatea nu este o protecție personală acordată politicianului. Ea urmărește să permită exercitarea mandatului fără procese sau anchete folosite ca instrument de presiune politică.
Ridicarea imunității nu reprezintă un verdict de vinovăție. Parlamentul nu judecă dosarul penal, nu verifică toate probele și nu stabilește dacă persoana a comis infracțiunile reclamate. Decizia permite autorităților judiciare competente să continue ancheta sau procesul în limitele stabilite. Eurodeputatul își păstrează mandatul după ridicarea imunității.
În cazul Dianei Șoșoacă, Parlamentul European a arătat că nu a identificat indicii concrete potrivit cărora procedurile ar fi fost declanșate cu scopul de a-i submina activitatea politică. Instituția a subliniat însă că nu poate fi tratată ca o instanță și că eurodeputata nu poate fi considerată vinovată în urma simplei proceduri de ridicare a imunității.
După respingerea cererii de suspendare, decizia din 28 aprilie rămâne aplicabilă. Acțiunea principală prin care este contestată legalitatea hotărârii Parlamentului European este o procedură separată. Soluția dată acum de Tribunalul UE nu anticipează automat verdictul final.
