Neurochirurgul Vlad Ciurea spune că 30 de minute de mișcare în fiecare dimineață sunt suficiente pentru a elimina stările negative și a oxigena corpul. Declarațiile au fost făcute la Antena 3 CNN.
Sportul, descris de medic drept un „elixir” pentru minte și corp, nu este o noutate în medicina modernă. Știința demonstrează de decenii că activitatea fizică regulată stimulează circulația sângelui, inclusiv la nivel cerebral, crește nivelul de oxigen din țesuturi și declanșează eliberarea unor substanțe produse natural de organism — endorfinele — care influențează starea de spirit. Aceste mecanisme sunt larg documentate în literatura medicală și recunoscute de organizații internaționale de sănătate.
Profesorul Vlad Ciurea este unul dintre cei mai cunoscuți neurochirurgi din România, cu o carieră de câteva decenii la Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni” din București. Intervine frecvent în spațiul public cu mesaje de prevenție și educație pentru sănătate.
Cum a explicat Vlad Ciurea efectul mișcării zilnice asupra creierului
„Ma misc, deci exist” — cu această frază, atribuită unui savant japonez, a început profesorul Ciurea să explice de ce mișcarea fizică devine, pentru unii oameni, aproape o nevoie. Medicul a descris cum obișnuința de a face sport se „implementează în creier”, creând un automatism: te trezești, alergi; ai ajuns undeva, alergi. Un mecanism de recompensă construit treptat, prin repetiție.
„30 de minute de sport dimineața și toate gândurile rele s-au eliminat. Tot ce a primit organismul — oxigen, după aceea apă, desigur — a făcut ca să curețe de toxine corpul și de gânduri rele creierul. Întreg organismul l-a pus în mișcare, i-a dat ceea ce spunem noi vitalitate, putere, gândire, tinerețe, gânduri bune”, a spus prof. dr. Vlad Ciurea, potrivit Antena 3 CNN.
Trebuie spus că expresia „curățarea toxinelor” este folosită în sens popular și nu are o definiție medicală precisă în acest context. Ceea ce se întâmplă la nivel fiziologic în timpul exercițiului fizic este real și documentat: accelerarea metabolismului, eliminarea deșeurilor celulare prin transpirație și respirație intensificată, reducerea inflamației cronice. Mecanismul exact diferă de la persoană la persoană, iar un medic este cel care poate evalua ce tip și intensitate de efort fizic este potrivit pentru fiecare.
Ce înseamnă asta concret
Un adult sănătos care introduce 30 de minute de mișcare moderată în rutina de dimineață poate observa, în timp, îmbunătățiri ale stării de spirit, ale clarității mentale și ale nivelului de energie. Acesta este un mesaj consistent cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății, care indică minimum 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână pentru adulți — echivalentul a aproximativ 21 de minute pe zi.
Nu orice tip de mișcare are aceleași efecte și nu orice persoană poate urma același ritm. Vârsta, bolile cronice, starea cardiovasculară — toți acești factori contează în alegerea formei de exercițiu potrivite.
Ce alimente susțin funcția cerebrală, potrivit prof. dr. Ciurea
Neurochirurgul a abordat și subiectul alimentației, apreciind că bucătăria românească tradițională, cu mese copioase și preparate grele, nu este cea mai potrivită pentru sănătatea creierului. Ciocolata amară a fost evidențiată ca benefică pentru funcția cerebrală — medicul a precizat că nu orice ciocolată este utilă în acest sens, chiar dacă celula nervoasă răspunde bine la dulce în general. Ciocolata amară, naturală și cu conținut redus de zahăr, este varianta pe care o recomandă prof. dr. Ciurea. Cafeaua și ceaiul verde au fost menționate în același registru, ca substanțe cu efect stimulator recunoscut la nivel cerebral.
Profesorul a mai vorbit despre cinci categorii de alimente care susțin activitatea creierului: grăsimile bune, proteinele de calitate și anumite condimente — printre care usturoiul, folosit curent în bucătăria românească fără ca mulți să știe că are efecte benefice și asupra funcției cerebrale. Nu a detaliat toate cele cinci categorii în declarațiile citate. Aceste afirmații sunt în linie cu ceea ce nutriția clinică și neurologia acceptă în linii mari: dieta bogată în grăsimi nesaturate, pește, legume și antioxidanți este asociată în studii de amploare cu un risc mai scăzut de declin cognitiv.
Profesorul Ciurea nu a separat cele două teme — mișcarea și alimentația — ca sfaturi independente, ci le-a plasat în același cadru: grija față de creier ca față de o „bijuterie”, cum îl numește medicul, care are nevoie atât de combustibil de calitate, cât și de stimulare fizică regulată. Oricare dintre schimbările descrise pot părea simple în teorie, însă efectele lor variază semnificativ de la un organism la altul, în funcție de starea de sănătate existentă, de alte afecțiuni sau tratamente în curs.
Dacă ai întrebări legate de regimul de activitate fizică potrivit pentru tine sau de o dietă adecvată stării tale de sănătate, cel mai bun pas este o consultație cu medicul de familie sau cu un specialist — neurolog, cardiolog sau nutriționist, după caz.