România trece la ora de iarnă în noaptea de 24 spre 25 octombrie 2026. La ora 4:00, ceasurile se vor da înapoi la 3:00 — o oră câștigată în plus la somn, dar și startul a câteva săptămâni în care corpul și mintea se recalibrează la un ritm nou.
Schimbarea are loc, ca în fiecare an, în ultima duminică din octombrie. E un mecanism care funcționează în România din 1932 și pe care europenii îl aplică unitar de decenii. Telefoanele și tabletele se actualizează singure. Ceasul de la cuptor, cel din mașină sau ceasul de perete — acelea rămân în grija fiecăruia. Diminețile vor fi mai luminate, seara se va lăsa întunericul mai devreme. Detaliu care schimbă tot: pentru multe persoane, tocmai această comprimare a serii este mai greu de suportat decât pierderea sau câștigul efectiv al unei ore de somn.
De ce există ora de iarnă, de fapt
Germanii au introdus primul sistem de oră de vară în 1916, între 30 aprilie și 1 octombrie, cu un scop practic: să exploateze mai bine lumina naturală și să reducă consumul de energie electrică în timp de război. Britanicii au urmat imediat, în același an. Au venit apoi Belgia, Franța, Italia, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia și Tasmania. România a intrat în acest ritm în 1932 și nu a mai ieșit din el.
Logica inițială era solidă: dacă oamenii se trezesc când e deja lumină, aprind mai puține becuri dimineața. Dar lumea s-a schimbat. Azi lucrăm seara, stăm conectați noaptea, avem becuri LED pe tot parcursul zilei — și economisirea de energie prin schimbarea orei a devenit, în bună măsură, un argument depășit. Sistemul supraviețuiește prin inerție, nu printr-o decizie asumată.
Ce se întâmplă cu corpul nostru în aceste zile
Medicii spun că adaptarea durează aproximativ o săptămână. Organismul funcționează după un ceas biologic intern — ritmul circadian — care nu se resetează brusc la comanda unui decret european. Cei mai afectați sunt oamenii cu tulburări de somn, copiii mici ale căror programe sunt rigide și persoanele vârstnice.
Unele studii arată că, în primele săptămâni după trecerea la ora de iarnă, crește numărul accidentelor rutiere care implică pietoni și bicicliști. Cauza nu e schimbarea orei în sine — e faptul că traficul de după-amiază se suprapune acum cu întunericul, iar vizibilitatea scade brusc față de ce fusese cu o zi înainte. Când soarele apune la cinci seara în loc de șase, mulți oameni resimt asta și ca pe o scădere ușoară a energiei și a stării de spirit. Nu e ipohondrie, e biologie.
Europa amână decizia, România tace
În 2019, Parlamentul European a votat eliminarea schimbării orei începând cu 2021. Fiecare stat urma să aleagă dacă rămâne la ora de vară sau la cea de iarnă, permanent. Decizia a blocat în Consiliul UE, unde statele membre nu au reușit să se pună de acord — o Germanie la ora de vară și o Polonie la ora de iarnă ar crea diferențe de timp la granițe comune, cu efecte directe în transporturi și comerț. România nu a adoptat nicio poziție oficială clară pe această temă.
Dosarul rămâne deschis la Bruxelles, fără un termen asumat și fără o majoritate clară în Consiliul UE. Până la o decizie, statele membre continuă să aplice Directiva 2000/84/CE. Calendarul imediat e simplu: 25 octombrie 2026, ora 4:00 devine 3:00. Revenirea la ora de vară urmează pe 29 martie 2027. Dacă presiunea statelor nordice — Finlanda și Suedia reclamă cel mai dur efectele schimbării, din cauza variațiilor extreme de lumină — va crește, subiectul va reveni pe agenda Consiliului. Până atunci, pregătim ceasurile și ne întrebăm cât mai poate dura un obicei născut din nevoile unui război de acum un secol.