„Deținerea drogurilor pentru consum propriu nu va mai atrage deschiderea unui dosar penal”, arată un nou proiect de lege depus în Parlament care propune o schimbare radicală în modul de sancționare a consumatorilor de substanțe psihoactive.
Legislația actuală pedepsește deținerea de droguri pentru consum propriu cu închisoare de până la doi ani pentru substanțele de risc și până la trei ani pentru cele de mare risc, marcând consumatorul cu un cazier penal care afectează viitorul în termeni de angajare și integrare socială. Inițiatorii proiectului consideră că această abordare penală nu doar că nu combate folosul efectiv, ci transformă consumatorii, mai ales tinerii, în infractori cu drepturi restrânse.
Reforma vine din convingerea că dosarele penale deschise din vârste fragede compromit perspectivele unei persoane pe termen lung. Marginalizarea prin cazier și stigma socială nu tratează dependența, ci o agravează, transformând problema de sănătate într-una exclusiv punitiva. În același timp, propunerea aruncă o lumină asupra unui fenomen greu de negat: activitatea DIICOT este consumată în proporție de aproape 80% de cazuri mici de posesie pentru consum propriu, resurse care ar putea fi redirecționate către reale amenințări – traficanții care aduc tone de substanțe și generează profituri de sute de milioane de euro anual.
Mecanismul propus e relativ simplu. Poliția, depistând o cantitate mică de droguri – cum ar fi un gram de cannabis – ar sancționa imediat cu amendă. Aici se oprește intervenția administrativă. Doar dacă indiciile sugerează destorcare pentru trafic va fi implicată DIICOT și deschis un dosar penal cu urmărire propriu-zisă. Amenzile variază: 1.000-1.500 lei pentru drogurile de risc (cum ar fi cocaina, heroina în doze mici), 1.500-3.000 lei pentru cele de mare risc. Proiectul prevede și amenajarea spațiilor medicale în spitale unde consumatorii să fie supravegheați în siguranță, o noutate care seamănă cu pragmatismul politicilor din unele state europene.
Nuanța critică însă lipsește din text: propunerea NU definește clar o cantitate-limită peste care deținerea e automat presumată destorcare. Această ambiguitate legislativă lasă loc interpretărilor arbitrare și dificultăților în aplicare, riscul fiind tocmai ceea ce reforma intenționează să evite – tratament neuniform și contestații în instanță.
Criticii sunt vocali și nu vin doar din dreapta punerii în aplicare. Specialiști și membri ai societății civile avertizează că dezincriminarea consumului, chiar în varianta amendei, ar putea fi percepută de publicul tânăr drept normalizare. Substanțele psihoactive nu sunt inofensive – cercetările neurocognitive arată că produc modificări reale ale funcțiilor cerebrale, afectând memorie, atenție și gândire critică, în special la creiere încă în dezvoltare. Riscul unei creșteri a consumului și dependenței, cu efecte peste generații, nu e speculativ, ci bazat pe dovezi.
Ambele tabere au argumente solide. Propunătorii se bazează pe pragmatismul unei politici de sănătate publică care prioritizează reabilitarea și eliberarea DIICOT pentru amenințări reale. Oponenții citează neurocștiința și precedentele unor țări în care simplificarea sancțiunilor a coincis cu creșteri în consum, cu costuri în sănătate publică care au depășit economiile în resurse poliției.
Proiectul de lege urmează parcursul legislativ standard, dar miza e înaltă. O decizie în Parlamentul României asupra decriminalizării consumului de droguri nu se cifră doar în numere ale DIICOT sau în proporția tinerilor cu cazier. Ea semnalează o poziție în zona gri între două vizi fundamentale: consumul ca problemă medicală versus consumul ca problemă morală și de ordine publică. România nu a adoptat încă o poziție clară pe această scară; acest proiect ar putea marca punctul de cotitur.
Următorii pași depind de vot parlamentar și de reacția Guvernului. Dacă trece în comisii, dezbaterile publice se vor intensifica. Organizațiile medicale, DIICOT, ONG-urile și grupurile de părinți vor avea de spus. Decizia finală e de așteptat pe parcursul acestui an legislativ, dar tonul dezbaterii din Parlamentul României asupra drogurilor se schimbă deja. Nu mai e vorba doar de cum pedepsim; e vorba de ce înțelegem prin abordarea unei crize care, indiferent de cadrul legal, nu dispare.