Centrala nucleară de la Cernavodă intră în manevre de pornire pentru Unitatea 1, după o pauză de peste trei luni. Dacă testele tehnice decurg fără probleme, reactorul va fi reconectat mâine la Sistemul Energetic Național și va relua alimentarea cu energie electrică a țării.
Oprirea Unității 1 și 2 din iulie a fost o decizie forțată de scăderea severă a debitului Dunării, resursă critică pentru răcirea instalațiilor nucleare. Cu apa fluviului sub pragul sigur, exploatarea în condiții normale devenise imposibilă. România s-a găsit în stare de alertă energetică, prelungită inițial cu 30 de zile, apoi din nou. Acum situația s-a normalizat. Ploile din ultimele zile și creșterea naturală a debitului Dunării au dus la condiții acceptabile pentru reluarea funcționării.
Unitatea 1 a Cernavodei reprezintă o capacitate de 706 megawați. Aceasta nu e o cifră de peluză — este suficient pentru a alimenta aproximativ 500.000 de gospodării sau o industriă medie pentru o regiune. Pe parcursul celor trei luni de inactivitate, această capacitate a lipsit din sistemul energetic românesc, forțând compensarea prin energie importată și prin utilizarea mai intensă a centralelor pe combustibili fosili. Costurile au crescut, iar bilanțul de carbon al României s-a agravat.
Reluarea nu e instant. Procedurile de pornire a unui reactor nuclear sunt riguroase și nu se pot grăbi. Fiecare tură de verificări diagnostice testează starea echipamentelor critice: pompe de răcire, sisteme de control, plăcile combustibilului. Orice anomalie — oricât de minoră — sistează procesul. Este o precauție obligatorie, nu o birocratizare. Energia nucleară vine cu zero marjă de eroare în materie de siguritate.
De ce ar trebui ca asta să te intereseze? Pentru că fiecare dintre noi resimte volatilitatea prețurilor la electricitate, iar dependența României de importuri energetice o face vulnerabilă la șantaj politic și la fluctuații de piață. O Unitate 1 redată la plin reduce această vulnerabilitate și stabilizează factura curentului pentru gospodării.
Unitatea 2, în schimb, rămâne închisă. Redeschiderea ei depinde de o creștere și mai semnificativă a apei în Dunăre. Inginerii monitorului constant nivelurile și vor anunța când vor fi îndeplinite condițiile. Nu e o chestiune de „când avem chef”, ci o măsură de inginerie elementară.
România are două unități nucleare la Cernavodă, ambele dintre cele mai vechi din Europa de Est. Au fost construite în perioada sovietică și au fost modernizate de atunci. Deși își apropie sfârşitul de viață planificat, ele continuă să furnizeze energie fiabilă. Închiderile repetate din cauza riscurilor hidrologice ridică o întrebare pe termen lung: cât de sustenabil e să depinzi de răcirea cu apa unui fluviu ale cărui debite devin tot mai impredictibile din cauza secetei și al schimbărilor climatice?
Experții energetici reamintesc că Cernavodă contribuie cu aproximativ 19% din energia electrică a României. Aceasta nu e doar o centrală oarecare; este una dintre coloanele vertebrale ale independenței energetice. Pierderea ei, chiar temporară, resimte întreaga țară.
Pentru moment, atenția se concentrează pe reușita manevrelor de mâine. Dacă totul merge conform planului, duminică seara România va avea din nou în funcțiune o sursă majoră de curent fără emisii de carbon. O veste care vine la timp, înainte ca prețurile la energie să crească și mai mult pe fondul cererii crescute de iarnă.
Ce urmează depinde de debitul Dunării. Ploile de toamnă au ajutat, dar nu e garantat că vor continua. Sistemul energetic românesc va trebui să rămână pe cărări: conectat la Cernavodă, dar și pregătit pentru noi întreruperi dacă condiții hidrologice se deteriorează din nou.