Din 35 de rachete lansate de Rusia asupra Ucrainei pe 1 august, doar două au fost doborâte. Această cifră spune mai mult despre starea reală a apărării ucrainene decât orice declarație oficială — și pune într-o lumină îngrijorătoare avertismentul lansat acum de Kiev: Rusia pregătește un nou atac terestru asupra capitalei.
Pavlo Palisa, șeful adjunct al biroului prezidențial ucrainean, a confirmat că serviciile de informații ale Kievului au primit date verificate din mai multe surse despre planuri rusești de ofensivă terestră împotriva Kievului și a orașului Cernihiv. Nu e o alarmă aruncată în vânt. „Am primit într-adevăr informații de la serviciile de informații, verificate din mai multe surse”, a declarat Palisa, potrivit Politico.
Precizarea importantă vine imediat după: deocamdată, nu există dovezi că Rusia ar fi început să-și concentreze trupele pentru o astfel de mișcare. Planurile există. Execuția nu a pornit. Tocmai de aceea, armata ucraineană lucrează deja la scenarii de răspuns.
Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a elaborat variante de apărare și contracarare pentru ipoteza unei ofensive rusești în nordul țării. „Prioritatea noastră este să împiedicăm crearea condițiilor care le-ar permite rușilor să lanseze orice acțiune ofensivă”, a spus Palisa. Cu alte cuvinte, Kievul nu așteaptă să vadă ce face Moscova — încearcă să taie ofensiva din fașă, înainte ca ea să prindă formă.
Rusia analizează mai multe variante de operațiune, a mai precizat același oficial. Nu e vorba de un singur scenariu pe masă, ci de mai multe opțiuni, ceea ce îngreunează pregătirile defensive ale Ucrainei. Fiecare variantă poate necesita un răspuns diferit.
Starea apărării antiaeriene, un detaliu care schimbă tot
Atacul din 1 august a scos la iveală o vulnerabilitate gravă. Rusia a lansat 35 de rachete — 27 dintre ele balistice, cele mai greu de interceptat. Ucraina a doborât două. Procentul de succes a fost sub șase la sută. Kievul se confruntă de mai mult timp cu o penurie critică de rachete-interceptor Patriot, și această lipsă se vede acum în cifre.
Președintele Volodimir Zelenski a transmis public că atacurile rusești cu drone propulsate cu reacție asupra Kievului au devenit „aproape neîntrerupte”. Asta înseamnă că apărarea orașului funcționează sub o presiune continuă, cu resurse limitate și cu dronele Shahed de fabricație iraniană venind val după val. Zelenski a cerut accelerarea semnificativă a producției de drone interceptoare capabile să le doborâte pe acestea din urmă.
Problema licențelor de producție pentru tehnologiile occidentale de apărare rămâne deschisă. Noul demers al Kievului pentru obținerea acestor licențe a venit tocmai când administrația americană părea să dea înapoi față de semnalele anterioare că le-ar putea aproba. Fără aceste licențe, capacitatea Ucrainei de a-și umple golurile din apărare rămâne serios limitată.
Cernihiv, al doilea oraș vizat în planurile rusești
Că Rusia include Cernihivul în planificările sale nu surprinde din punct de vedere strategic, dar contează să fie spus clar. Cernihiv se află în nordul Ucrainei, aproape de granița cu Belarus și Rusia — același coridor pe care armata rusă l-a folosit în primele săptămâni ale invaziei din februarie 2022, când a încercat să ajungă la Kiev din nord. Acel atac a eșuat și trupele rusești s-au retras. Acum, Moscova pare să fi reluat calculele pentru același traseu.
Faptul că Kievul avertizează public despre aceste planuri are și o dimensiune de presiune diplomatică. Ucraina are nevoie de arme, de sisteme de apărare antiaeriană, de sprijin politic. Un avertisment public despre un nou atac terestru iminent menține subiectul pe agenda aliațților occidentali și justifică cererile pentru livrări urgente de echipament militar.
Ce urmează și de ce contează pentru noi
Între timp, Rusia a anunțat că va ataca masiv instalațiile de energie electrică din Ucraina — instalații care alimentează și importurile de energie ale României. Criza energetică ucraineană nu e un subiect îndepărtat; are efecte directe și în regiune.
Dacă Rusia chiar lansează o ofensivă terestră în nordul Ucrainei, miza nu e doar militară. O nouă presiune spre Kiev ar provoca un nou val de refugiați, ar pune și mai multă presiune pe aliații NATO din flancul estic și ar schimba fundamental calculele de negociere ale oricărui eventual acord de pace.
Palisa a spus că armata ucraineană pregătește scenariile de apărare. Asta e ceea ce se vede oficial. Ceea ce nu se vede încă e dacă Ucraina are, concret, cu ce să ducă o astfel de apărare — rachete, sisteme antiaeriene, oameni. Răspunsul depinde, în bună măsură, de ce vor decide în săptămânile următoare partenerii occidentali. Urmările imediate se conturează în jurul a două termene: decizia privind licențele de producție pentru armament și ritmul livrărilor de sisteme Patriot. Un procent de interceptare de șase la sută nu lasă mult timp de așteptat.