Donald Trump s-a angajat să nu negocieze soarta Ucrainei fără Kiev, după ce Volodimir Zelenski l-a criticat pentru discuții directe cu Vladimir Putin. Declarația vine în prag unui summit la Shenzhen, în China, unde liderul american se va întâlni cu Putin și Xi Jinping, o reuniune care stârnește nesiguranță la Kiev cu.
Tensiunile dintre Trump și Zelenski reflectă o realitate mai profundă: dorința Statelor Unite de a negocia direct cu Moscova și Beijing, pe de o parte, și preocuparea Ucrainei de a nu fi ignorată la masa tratativelor, pe de alta. Pentru o țară în război, sentimentul că ai fost exclus din discuțiile pe viață și moarte ale țării tale nu e o problemă de ego. E o problemă de supraviețuire.
Zelenski a fost explicit în interviul acordat NBC News: deciziile care privesc viitorul Ucrainei și Europei nu pot fi luate fără implicarea directă a Kievului. Criticile sale se concentrează pe faptul că Trump a purtat deja discuții cu Putin, în timp ce președintele ucrainean nu era la masă. Acesta e punctul de rupere – senzația că cineva decide peste capul tău cu privire la țara ta.
Casa Albă a răspuns rapid. Trump a declarat că nu va încheia niciun acord privind Ucraina în absența reprezentanților Kievului. Deși asigurarea vine după critici, ea adresează una dintre cele mai mari temeri ale Ucrainei: să nu fie traded în schimbul unor acorduri mai ample între puteri mondiale. Pentru Kiev, acest angajament e esențial. E diferența dintre a fi protagonist și a fi pion într-un joc mai mare.
Cu toate acestea, summitul de joi comportă un risc inerent. Trei mari puteri vor discuta – SUA, Rusia și China – iar Ucraina nu va fi prezentă. Trump a deschis deja ușile pentru negocieri privind limitarea armamentului nuclear, o problemă strategică de prim ordin pentru Beijing și Moscova. Este ușor să te imaginezi cum o conversație despre arme nucleare se poate transforma în negocieri mai largi privind sferele de influență, inclusiv ce se întâmplă în Ucraina.
Zelenski a cerut și altceva: presiuni economice coordonate asupra Rusiei din partea SUA și Chinei. Aceasta e o cerere pragmatică, chiar și disperată. Liderul ucrainean spune, în esență, că dacă voi doi – America și China – nu sunteți de acord, Rusia nu are cum să cedeze. Presiunile economice coordonate ar putea fi factorul care determină Moscova să negocieze serios, nu doar să stea la masa tratativelor cu gura spumă.
China, însă, nu a dat niciun semn că ar fi dispusă să acționeze împotriva intereselor rusești. Beijing menține o echilibru atent între relațiile cu Moscova și cu Occidentul. Cererea lui Zelenski nu e realistă în contextul actual – China nu va vota împotriva Rusiei în nicio problemă majoră, iar sancțiunile coordonate ar necesita tocmai asta.
Zelenski a abordat și o altă dimensiune a conflictului: justificările rusești pentru invazie. Moscova susține mereu că Rusia a intervenit pentru a proteja populația vorbitoare de limbă rusă din Ucraina. Liderul ucrainean a respins categoric această narație, subliniind că forțele ruse continuă să bombardeze orașe în care locuiesc numeroși vorbitori de limbă rusă. Deci argumentul „protejării minorității” cade în fața faptelor concrete din teren.
Într-o manevră care semnalează și gândurile sale mai profunde, Zelenski a fost întrebat dacă ar fi dispus să moară pentru Ucraina. Răspunsul a fost sobru și centrat pe responsabilitate: „Trăim și luptăm știind că putem muri apărând-ne țara și viitorul copiilor și al nepoților noștri. Ne facem treaba, luptăm și facem ceea ce trebuie să facem. Sunt președinte și fac ceea ce trebuie să fac.” Nu e o declarație dramatică. E o calmă acceptare a realității unui lider în timp de război.
Prezența amenințărilor cu asasinatul pe care Zelenski le-a menționat îi subliniază și mai mult poziția vulnerabilă. Un președinte care trăiește sub amenințare constantă cu moartea nu are prea mult timp pentru politică de salon. Fiecare zi contează, fiecare decizie e urgentă.
Angajamentul Trump de a nu negocia fără Kiev pare solid pe hârtie, dar realitatea geopoliticului e că summit-ul de joi se va desfășura fără Ucraina la masă. Aceasta e dinamica și dilema: cum poți să nu negociezi fără Kiev dacă Kiev nu e în cameră? Presențe în direct, discuții în spatele ușilor, compromisuri pe care le descoperi după. Aceasta e natura acestui joc.
Summit-ul din Shenzhen ar trebui să ofere claritate asupra intențiilor Trump-ului cu privire la Ucraina. Dacă va discuta doar cu Putin și Xi despre arme nucleare, fără să tăng aspectele legate de conflict, atunci asigurarea dată Kievului va fi parțial respectată. Dacă, în schimb, conversația se va lărgi și va include negocieri sobre în viitorul Ucrainei, lucrurile se vor complica rapid.
Pentru Kiev, săptămânile următoare vor fi decisive. Fiecare mișcare a Washingtonului va fi analizată cu lupa. Fiecare declarație de presă de la Casa Albă va fi scrutată pentru semne că Trump și Putin au ajuns la o înțelegere pe care Zelenski nu o dorește. Și fiecare apariție publică a președintelui ucrainean va trebui să transmită unui public obosit că Ucraina încă luptă și încă are speranță.
Realitatea e că Trump a făcut o promisiune greu de ținut – nu negocia fără Kiev, dar negocia cu țările care au interese conflictuale cu Kievul. Echilibrul e fragil, și riscul ca acesta să se rupă atunci când interesele mari ale puterii mondiale vor fi în joc rămâne substanțial.
