Bacteria Klebsiella pneumoniae, o bacterie obișnuit găsită în tractul digestiv uman, a devenit o problemă crescândă în spitalele europene. Conform raportărilor Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor, unele tulpini ale acestei bacterii au dezvoltat rezistență la antibioticele de ultimă generație, ceea ce.
În ultimii șase ani, numărul infecțiilor cu această bacterie în spitalele din Europa a crescut cu 72%. Creșterea acestui procent reflectă o tendință îngrijorătoare, mai ales ținând seama că tratamentul devine din ce în ce mai dificil pe măsură ce bacteria dezvoltă rezistență la medicamentele disponibile.
Klebsiella pneumoniae se transmite relativ ușor de la un pacient la altul în mediul spitalicesc, ceea ce explică viteza de răspândire. Bacteria poate provoca infecții ale căilor urinare, pneumonie, bacteriemie și alte complicații grave, în special la pacienți cu imunitate slăbită sau cei care au suferit intervenții chirurgicale. Rata mortalității asociate infecțiilor cu Klebsiella rezistentă la antibiotice se situează între 40% și 70%, o statistică care subliniază severitatea acestei amenințări.
Cum funcționează rezistența bacteriană
Rezistența la antibiotice se dezvoltă atunci când bacteriile sunt expuse repetat la aceste medicamente. În timp, unele bacterii dezvoltă mecanisme de supraviețuire – pot modifica structura lor celulară, produce enzime care distrug antibioticele sau chiar ejeca medicamentul din celulă. Cele mai periculoase tulpini sunt cele care au dezvoltat rezistență multiplu medicamentoasă, adică la mai multe clase de antibiotice simultan.
În cazul Klebsiellei, aceasta a evoluat în așa fel încât antibioticele de ultimă generație, inclusiv carbapenemi și alte clase considerate rezervă pentru infecții rezistente, nu mai sunt eficace. Aceasta înseamnă că medicii se confruntă cu pacienți cu infecții pentru care opțiunile terapeutice sunt extrem de limitate.
Christian Giske, coordonatorul activităților de prevenire a rezistenței antimicrobiene la ECDC, a subliniat că situația este deosebit de preocupantă din cauza capacității Klebsiellei de a se transmite rapid în spitalele cu circulație înaltă de pacienți. Pentru Europa, rezistența antimicrobiană în general reprezintă o amenințare majoră la adresa sănătății publice.
Măsurile de control implementate în spitalele europene
La nivel instituțional, spitalele europene au adoptat protocoale stricte pentru a limita răspândirea acestei bacterii. Aceste măsuri includ igienă sporită, monitorizare constantă a pacienților și dezinfecție riguroasă a echipamentelor și suprafețelor. Folosirea corectă a echipamentului de protecție personală și gienizarea completă a mâinilor sunt implementate obligatoriu.
Specialiștii din domeniu au observat că, deși tulpini obișnuite de Klebsiella ar putea fi controlate cu măsuri standard de prevenire, tulpinile rezistente necesită vigilență și respectare mult mai strictă a protocolurilor. Mecanismele pe care Klebsiella le folosește pentru a supraviețui nu sunt identice cu cele ale altor bacterii rezistente, cum ar fi MRSA. Prin urmare, măsurile care funcționează eficient pentru o bacterie nu pot fi aplicate identic și cu aceeași eficacitate pentru altă bacterie.
Giske a explicat că Klebsiella fiind o bacterie intestinală, ar putea avea rezervoare mai importante în organism. Aceasta înseamnă că virusul poate persista în medii care nu sunt ușor accesibile și, prin urmare, necesită o abordare mai exhaustivă a prevenirii și controlului infecțiilor.
Ce înseamnă asta pentru pacienți și pentru sistemul de sănătate
Pentru pacienții spitalizați, în special cei cu factori de risc – vârstnici, imunodeprimați, sau cei care necesită intervenții chirurgicale sau cateterizare – riscul unei infecții cu Klebsiella rezistentă a crescut. Dat fiind procentul ridicat al mortalității asociate acestor infecții, prevenirea contaminării devine crucială.
Pe plan mai larg, creșterea rezistenței antimicrobiene pune presiune pe sistemele de sănătate și forțează revizia constantă a protocoalelor de tratament. Medicii sunt nevoiți să utilizeze antibiotice din ce în ce mai puternice, uneori în combinații multiple, ceea ce implică riscuri suplimentare de efecte adverse.
Prespectiva pe termen lung este că dacă evoluția rezistenței continuă în ritm accelerat, medicilor li se vor epuiza rapid opțiunile de tratament. Cercetătorii lucrează la dezvoltarea de noi antibiotice și terapii alternative, dar procesul este lung și costisitor.
Pentru orice persoană care se confruntă cu o infecție bacteriană sau care suportă o spitalizare, este esențial să consulte un medic specialist. Doar un medic poate evalua situația individuală, recomanda testele de susceptibilitate la antibiotice și stabili cel mai potrivit plan de tratament. Respectarea recomandărilor privind igiena și prevenirea infecțiilor, atât în spital cât și în comunitate, rămâne una dintre cele mai eficace metode de limitare a răspândirii bacteriilor rezistente.
