Un sat din Suceava a ajuns, după asfaltarea străzilor, să semene mai mult cu un labirint rutier decât cu o localitate rurală. În Văratec, localitate care aparține de orașul Salcea, mai multe ulițe au fost marcate cu sens unic, iar localnicii spun că noua circulație le-a dat peste cap viața de zi cu zi.
Oamenii s-au trezit cu indicatoare de sens unic și acces interzis pe străzi pe care, de ani întregi, se circula normal în ambele direcții. Problema nu este doar una de obișnuință. Unii localnici spun că, pentru a ajunge la propria poartă, trebuie să ocolească mai mulți kilometri.
Nemulțumirea a crescut rapid. Pentru cei care duc copiii la școală, merg la serviciu, transportă marfă, lucrează în gospodărie sau se întorc acasă din câmp, fiecare ocol înseamnă timp pierdut și combustibil ars. Într-un sat, unde oamenii își cunosc fiecare drum și fiecare scurtătură, transformarea ulițelor în trasee cu restricții a fost primită ca o absurditate administrativă.
Localnicii spun că semnalizarea pare făcută fără legătură cu nevoile reale ale satului. Sunt străzi secundare unde oamenii circulau firesc în ambele sensuri, iar acum sunt obligați să respecte trasee ocolitoare. În unele cazuri, șoferii trebuie să treacă prin zone mai îndepărtate pentru distanțe care, înainte, se parcurgeau în câteva zeci de metri.
Situația a apărut după lucrările de modernizare a unor străzi din Văratec, proiect finanțat prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”. Asfaltul, așteptat de oameni, a venit la pachet cu o reorganizare a circulației care a stârnit revoltă.
În loc să se bucure pur și simplu de drumuri modernizate, sătenii au ajuns să întrebe cine a gândit traseele, cine le-a aprobat și de ce nu au fost consultați înainte de montarea indicatoarelor. Pentru mulți, problema nu este asfaltarea în sine, ci felul în care a fost impusă circulația după terminarea lucrărilor.
Autoritățile locale susțin că semnalizarea rutieră a fost făcută pe baza avizelor obținute de la Poliția Rutieră. Primarul orașului Salcea a transmis că nu se opune modificării semnalizării, dacă serviciul rutier va constata că unele măsuri trebuie schimbate. Cu alte cuvinte, mingea este acum între administrația locală și Poliția Rutieră.
Recunoașterea importantă este însă alta: oamenii din zonă nu au fost consultați înainte de implementarea sensurilor unice. Într-o localitate mică, acest detaliu cântărește greu. Ce pare corect pe hârtie poate deveni inutil sau chiar absurd în teren, dacă nu ține cont de traseele zilnice ale celor care locuiesc acolo.
Cazul din Văratec arată o problemă des întâlnită în proiectele locale: lucrarea este bifată, asfaltul este turnat, indicatoarele sunt montate, dar folosirea reală a drumului rămâne pe plan secund. Pe documente, totul poate părea legal. În viața de zi cu zi, omul ajunge să ocolească satul pentru a intra în propria curte.
Pentru localnici, soluția cerută este simplă: verificarea în teren a tuturor restricțiilor și revenirea la circulația în ambele sensuri acolo unde sensul unic nu se justifică. Oamenii nu contestă modernizarea drumurilor. Contestă faptul că, după asfaltare, satul lor a devenit mai greu de străbătut decât înainte.
Până când autoritățile vor decide dacă schimbă sau nu semnalizarea, Văratecul rămâne cu imaginea unei localități în care asfaltul a venit cu reguli greu de înțeles. Un sat mic, transformat peste noapte într-o rețea de sensuri unice, unde drumul spre casă a devenit, pentru unii, un ocol de câțiva kilometri.
