Un râu din județul Brașov a ajuns, din nou, groapă de gunoi în aer liber. În albia râului Gârcin, din municipiul Săcele, se adună constant deșeuri aruncate ilegal: resturi menajere, haine, saltele, plăpumi, bucăți de mobilier, plastic, sticlă, fier vechi, componente de electrocasnice și chiar resturi organice sau animale moarte.
Problema nu este nouă. Autoritățile locale intervin aproape în fiecare an pentru ecologizarea albiei, a malurilor și a terenurilor din apropiere. După fiecare curățenie, zona revine temporar la o stare acceptabilă. Apoi, în timp, gunoaiele se strâng din nou. Practic, orașul plătește periodic pentru aceeași problemă, fără ca fenomenul abandonării deșeurilor să fie oprit.
În acest an, campania de ecologizare a râului Gârcin, dar și a râului Tărlung, în care acesta se varsă, costă aproximativ 200.000 de lei. Banii vin din bugetul local al municipiului Săcele. Potrivit relatărilor locale, administrația a semnat un contract în valoare de 197.680 de lei cu firma Restart Ecology, pentru lucrări de ecologizare și amenajare peisagistică a albiei pârâului.
Suma nu este deloc mică pentru o operațiune care ar trebui să nu fie nevoie să se repete anual. Anul trecut, potrivit informațiilor prezentate de presă, o acțiune similară a costat în jur de 150.000 de lei. În 2023, o altă ecologizare a râului Gârcin a scos din albie peste 119 metri cubi de deșeuri nepericuloase și a costat peste 81.000 de lei, cu TVA inclus.
Datele din anii trecuți arată amploarea problemei. La o acțiune de ecologizare din 2022, Primăria Săcele anunța că au fost colectați peste 111 metri cubi de deșeuri: plastic, sticlă, amestecuri de deșeuri, metal, hârtie și carton. Nu vorbim, așadar, despre câteva pungi aruncate la întâmplare, ci despre cantități mari, repetate, care transformă cursul de apă într-un spațiu insalubru.
Intervențiile sunt dificile. Oamenii trimiși să curețe intră în albie cu echipament special și scot manual sau mecanizat deșeurile prinse în apă, pe maluri sau între vegetație. Deșeurile care pot fi valorificate sunt sortate pe categorii: plastic, metal, carton, sticlă. Restul ajung la rampă.
Viceprimarul municipiului Săcele, Geczi Gellert, a explicat că muncitorii intră efectiv în pârâu pentru a colecta deșeurile, iar ceea ce poate fi reciclat este separat. Acesta a recunoscut însă și partea mai dură a problemei: măsurile de identificare și sancționare a celor care aruncă deșeuri necontrolat sunt insuficiente.
1
2
3
4Aici este, de fapt, miezul problemei. Curățenia rezolvă efectul, nu cauza. Dacă oamenii continuă să arunce resturi în albie sau pe maluri, râul va fi murdărit din nou, iar bugetul local va plăti altă ecologizare. Costul final nu este suportat de cei care aruncă, ci de toți contribuabilii din Săcele.
Depozitarea ilegală a deșeurilor nu este o simplă abatere de bun-simț. Este interzisă prin legislația privind regimul deșeurilor. Abandonarea deșeurilor în afara spațiilor autorizate se sancționează cu amenzi mari: între 10.000 și 20.000 de lei pentru persoane fizice și între 50.000 și 70.000 de lei pentru persoane juridice. În practică însă, aplicarea sancțiunilor depinde de identificarea celor care aruncă gunoiul.
Pe lângă aspectul murdar și mirosul greu, deșeurile din albie aduc și riscuri reale. Resturile organice și animalele moarte pot deveni surse de infecție. Plasticul și textilele blochează cursul apei, se agață în vegetație și se rup în fragmente mici. Deșeurile voluminoase pot îngreuna scurgerea apei în perioade cu ploi puternice. În aval, problema se mută mai departe, pentru că Gârcinul ajunge în Tărlung.
Râul nu este doar o margine de localitate pe care se poate arunca orice. Este parte dintr-un sistem natural și dintr-o zonă locuită. Când albia devine groapă de gunoi, suferă și mediul, și comunitatea. Copiii trec pe lângă gunoaie, oamenii suportă mirosul, iar autoritățile cheltuie bani care ar putea merge spre drumuri, școli, spații verzi sau alte servicii publice.
Cazul de la Săcele arată limitele campaniilor de ecologizare făcute periodic, fără control dur și prevenție. Dacă se curăță doar o dată pe an, iar între timp zona rămâne nesupravegheată, problema se întoarce. Ar fi nevoie de monitorizare mai strictă, camere în punctele unde se aruncă frecvent deșeuri, amenzi aplicate rapid, ridicare organizată pentru deșeurile voluminoase și informare clară pentru locuitori.
O parte din soluție ține și de serviciile de salubritate. Dacă oamenii nu au acces simplu și ieftin la predarea saltelelor, mobilierului vechi, aparatelor electrocasnice sau molozului, tentația de a le abandona pe malul apei rămâne mare. Asta nu scuză fapta, dar explică de ce problema se repetă în multe localități.
În Săcele, râul Gârcin a devenit simbolul unei lupte pierdute temporar cu gunoiul aruncat ilegal. Autoritățile plătesc, firmele curăță, deșeurile sunt sortate și duse mai departe. Dar după câteva luni, albia se umple din nou.
Ecologizarea de anul acesta va face zona mai curată. Întrebarea este cât timp va rămâne așa. Fără sancțiuni reale și fără oprirea celor care folosesc râul ca rampă clandestină, cei 200.000 de lei riscă să fie doar o nouă factură plătită pentru aceeași nepăsare.
