Rusia a construit cel puțin zece baze militare secrete de-a lungul granițelor cu Belarus și Ucraina, special amenajate pentru drone kamikaze cu reacție. România se numără printre statele NATO aflate în raza lor de acțiune, potrivit unei investigații The Telegraph bazate pe documente clasificate și imagini din satelit.
Rampele de lansare sunt noi, construite deliberat, iar șapte dintre cele zece baze identificate au fost deja folosite în atacurile masive asupra Kievului din ultimele luni. Nu e vorba de instalații improvizate — e o rețea sistematică, ridicată cu un scop precis.
Drone cu rază de 1.000 de kilometri, deja folosite în război
Dronele vizate sunt variantele Geran-4 și Geran-5, derivate din modelul iranian Shahed, propulsate de motoare cu reacție. Geran-5 poartă un focos de 90 de kilograme și acoperă aproximativ 1.000 de kilometri. Nu e o armă de precizie — e o armă de volum, concepută să satureze apărarea aeriană prin număr pur de ținte simultan.
Apropierea bazelor de linia frontului reduce timpul de zbor și complică interceptarea, ceea ce explică parțial de ce atacurile recente asupra Kievului au fost mai greu de respins decât cele din 2022-2023. Kievul, cu sisteme Patriot și NASAMS, a reușit cu greu să facă față valurilor coordonate. Flancul estic NATO are mai puțin.
România și Polonia, direct în raza de acțiune
Graficele publicate de The Telegraph arată că cercul de 1.000 de kilometri acoperă, pe lângă Ucraina, Polonia, statele baltice, Finlanda, România, Bulgaria, Turcia și fragmente din Grecia, Ungaria și Slovacia. Varșovia intră direct în rază. Bucureștiul, la fel. Oficiali din serviciile de informații europene și americane citați de aceeași publicație cred că Rusia ia deja în calcul provocări armate pe teritoriul polonez, inclusiv atacuri cu rachete sau drone împotriva infrastructurii critice.
România are un interes direct în această ecuație care depășește solidaritatea de principiu cu Ucraina. Baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu găzduiește trupe NATO și a crescut ca importanță strategică din 2022 încoace. O infrastructură de drone rusești la 1.000 de kilometri distanță nu e o amenințare abstractă pentru București — e o realitate geografică.
Ce spune NATO și de ce nu e suficient
Un oficial al Alianței a declarat pentru The Telegraph că NATO este „pregătit să apere fiecare centimetru al teritoriului aliat” și că va continua să-și consolideze capacitățile anti-dronă. Declarația e corectă ca poziționare publică. Doar că nu spune nimic despre cum arată concret apărarea anti-dronă a flancului estic acum, în această lună, față de o rețea de zece baze deja funcționale.
Detaliul care schimbă perspectiva: Rusia nu a reparat ceva vechi, ci a construit de la zero, ceea ce indică o decizie politică și militară luată probabil cu 12-18 luni în urmă. Bazele vor rămâne acolo indiferent de evoluția războiului din Ucraina. Summit-ul NATO de la Haga, programat pentru iunie 2025, va dezbate creșterea cheltuielilor de apărare și arhitectura flancului estic — iar aceste dezvăluiri intră în acea discuție cu o greutate greu de ignorat. Întrebarea nu mai e dacă amenințarea există, ci dacă statele membre alocă resursele necesare înainte ca infrastructura rusă să atingă capacitate maximă.
