Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, a anunțat că va sesiza Curtea Europeană a Drepturilor Omului după ce CCR a validat legea ANI. Dacă președintele promulgă actul normativ, Fritz rămâne primar cel mult 30 de zile. Spune că nu acceptă ce numește o sancțiune retroactivă.
Decizia CCR survine într-un moment tensionat. Legea ANI modificată pe care Fritz o contestă face parte dintr-un jalon financiar de 770 de milioane de euro asumat față de Comisia Europeană. Că o lege legată de un angajament european a ajuns să fie invocată pentru încetarea mandatului unui primar ales de două ori ridică întrebări concrete, nu retorice, despre cum va fi percepută această mișcare la Bruxelles.
Legea ANI și conflictul de interese retroactiv
Fritz explică în detaliu ce anume i se impută. În a doua zi de mandat, în 2020, a semnat un duplicat al unui referat semnat deja de fostul primar, pentru un plan urbanistic zonal elaborat integral înainte ca el să ajungă la conducerea primăriei. Aceasta a fost fapta constatată de ANI drept conflict de interese.
Detaliul care schimbă tot: conform noii legi ANI, actele normative cu aplicabilitate generală, cum este un plan urbanistic zonal, nu mai pot fi încadrate la conflict de interese. Dacă ANI ar analiza astăzi exact aceeași semnătură din 2020, nu ar mai putea constata nicio abatere. Fritz invocă articolul 15 din Constituție, principiul neretroactivității legii, unul dintre pilonii oricărui sistem juridic european. O lege care elimină fapta pentru viitor, dar inventează o sancțiune nouă pentru cei care ar fi comis-o în trecut, nu poate fi constituțională. Nu e un argument formal. E unul dintre cele mai solide fundamente ale statului de drept.
Drumul la CEDO și mizele europene
Sesizarea Curții Europene a Drepturilor Omului nu este un gest simbolic. CEDO a condamnat România în trecut pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil și pentru retroactivitatea legilor. Dacă Fritz demonstrează că i s-a aplicat o sancțiune pentru o faptă care nici nu mai constituie abatere sub legea în vigoare, are șanse reale să obțină o decizie favorabilă. Problema e că procesul durează ani. Între timp, mandatul său poate înceta în 30 de zile de la promulgare.
Fritz acuză direct: „Majoritatea PSD din Curtea Constituțională tocmai a validat un brutal abuz de putere. La CEDO nu ajung telefoanele din Kiseleff.” Tonul e dur, intenționat. Dar dincolo de retorică, argumentul juridic are substanță. PSD va trebui să explice Comisiei Europene cum un jalon de 770 de milioane de euro a fost folosit ca instrument împotriva unui primar ales. Când o curte constituțională validează o sancțiune retroactivă pentru o faptă eliminată din lege, mesajul pentru investitorii străini nu e neutru.
Ce se întâmplă dacă legea e promulgată
Totul depinde acum de decizia președintelui. Dacă legea ANI va fi promulgată, ceasul celor 30 de zile pornește imediat. Sesizarea CEDO nu suspendă efectele legii interne, iar Fritz știe asta. Bătălia juridică la Strasbourg ar putea dura ani, timp în care Timișoara ar intra într-un nou ciclu electoral anticipat.
Există un precedent stabilit prin această decizie, indiferent ce crezi despre Fritz personal sau politic. Dacă o majoritate parlamentară poate construi o sancțiune retroactivă, croită pe un caz concret, și CCR o poate valida, atunci principiul neretroactivității devine opțional. Azi pentru un primar din opoziție, mâine mecanismul rămâne disponibil pentru oricine. E o întrebare la care sistemul juridic românesc va trebui să răspundă, dacă nu acum, atunci la Strasbourg.
