Producția de Semințe și Material Săditor: Tehnici și Strategii în Agricultura Contemporană

Terminologia utilizta in producerea de seminte

Obiectivele principale in producerea si multiplicarea semintelor si a materialului saditor sunt urmatoarele:

  • Mantinerea structurii genetice a soiurilor si a hibrizilor
  • Mentinerea capacitatii de productie si a insusirilor de rezistenta ale soiurilor la nivelul avut in momentul omologarii,
  • Pastrarea puritatii biologice a formelor parentale si asigurarea unui grad de hibriditate a semintelor comerciale
  • Mentinerea unei stari fitosanitare bune a materialului semincer
  • Asigurarea permanenta cu seminte de calitate si in cantitatile necesare a unitatilor de productie.

Intreaga activitate a acestui domeniu se desfasoara in conformitate cu legea pe baza careia exista si functioneaza o retea zonala, teritoriala si judeteana de structuri specializate care organizeaza, controleaza si certifica intregul program national de producere a semintelor si a materialului saditor. Prin lege se definesc si termenii de specialitate care se folosesc in procesul de producere si comercializare a semintei care sunt urmatrii:

  • Samanta – prin samanta intelegem orice material de reproducere destinat multiplicarii sau reproducerii unei specii agricole sau horticole.
  • Soiul – reprezinta o populatie de plante creata sau identificata care se diferentiaza de celelalte deja existente care este omogena pentru ansamblul caracterelor luate in considerare si care este stabila in caracterele sale initiale.
  • Amelioratorul –este persoana juridica sau fizica care a creat sau a identififcat prin metode stiintifice un soi sau un hibrid. Amelioratorii pot fi insitutiile de cercetare, insitutiile de invatamant de profil, producatorii privati si specializati in crearea de soiuri, firme straine specializate in acest scop.
  • Mentinantor – este o persoana juridica sau fizica indicata in registrul de stat ca fiind responsabila de mentinerea unui soi sau a unui hirbid cu caracteristicile avute la data inscrierii la data respectiva. Calitatea de mentinator o poate avea amelioratorul dar si o alta persoana autorizata careia amelioratrul i-a transferat acest drept printr-o tranzactie legala.
  • Titular – reprezinta o persoana fizica sau juridica cu drept de proprietate asupra soiului omologat si destinat reproducerii sau comercializarii.
  • Comercializare – termenul reprezinta oferirea spre vanzare, expunerea spre vanzare, posedarea in vederea vanzarii, vanzarea propriu zisa si orice alta tranzactie prin care dreptul de proprietate se transfera de la o peroanala alta prin intermediul unui contract legal.
  • Samanta amelioratorului – inseamna materialul produs de ameliorator sau sub indrumarea aestuia, sau a mentinatorului folosind metode stiintifice specifice si destinat producerii de prebaza si care in acelasi timp satisface semintele privind puritatea si starea fitosanitara.
  • Samanta de prebaza- reprezinta materialul din toate verigile biologice intre samanta amelioratorului si samanta de baza, samanta care de asemenea are puritate abiologic stabilita de lege si are starea fitosanitara corespunzatoare.

Referitor la…de materialsemincer, aceasta presupune atat samanta pentru fasole mazare, grau porumb cat si bulbii de ceapa de usturi de gladiole, rasadurile de tomate de ardei varza, butasii la vita de vie, puietii la pomi si arbusti fructiferi.

Deci toate aceste categorii sunt cunsocute sub numele de material semincer. In prezent se cultiva al majoritatea speciilor soiuri pure, soiuri cu origine hibrida iar la unele specii se cultiva hibrizii.

Orice soi trebuie sa se caracterizeze prin identitate  sau distictibilitate ceea ce presupune deosebirea evidenta de alt material biologic existent, prin omogenitate- adica uniformitatea caracterelor si insusirilor; si prin stabilitate adica mentinerea acestor caractere si insusiri si dupa reproducere si in generatiileurmatoare.

Prin hibrid se intelege descendenta rezultata in prima generatie prin incrucisarea a doua linii consangvinizate cu a unui hibrid simplu cu o linie consangvinizata , a 2 hibrizi  simpli. Spre deosebire de soiuri, hibrizii prezinta identitate si omogenitate numai in prima generatie hibrida. In generatiile urmatoare are loc segregarea caracterelor, cresterea variabilitatii si prin urmare reducerea….

La speciile cu inmutilre vegetatitva, hibrizii in generatia F1 inlipsa mutatiilor isi pastreaza caracterele si insusirile pe toata durata vietii acestuia. Soiurile si hibrizii nu prezinta subunitati sistematice ci se integreaza si integreaza in aceste subunitati prin apartenenta la o anumita varietate sau la o anumita forma. Ca unitate economica fiind legate de notiunea de plante cultivate codul international pentru nomenclatura plantelor cultivate a introdus pentru soiuri si pentru hibrizi notiunea de cultivar. Aceasta notiune a fost introdusa in anul 1948, a fost acceptata la congresul de botanica de la Stocol 1950, apoi la congresulinternational de cultura de la Londra 1952 dupa care a ramas in literatura de specialitate.

Pentru delimitarea si identificarea cultivarelor, normele internationale prevad ca al acrearea unui soi sau a unui hibrid acesta sa poarte o denumire cat mai diferita fata de alte cultivare deja existente, denumire care se inscrie intrun registru al soiurilor alaturi de o descriere cat mai detaliata pe care le prezinta soiul respectiv.

 

Conditiile ce trebuie indeplinite de materialul semincer cu valoare biologica ridicata

Valoarea biologica a unui material semincer este determinata de totalitatea insusirilor cerute acestui material pentru reproducereafidela in cultura a soiului sau hibridului repsectiv. Astfel materialul semincer trebuie sa fie autentic, sa aibapuritate biologica si stare fitosanitara in conformitate cu sandardele si sa fie superior d.p.d.v. calitativ. Aceste insusiri se determina in camp pentru plante si in laboratoarele specializate pentru samanta iar rezultatele obtinute se inscriu in certficaele de calitate in actele de provenienta, in certificatele de valoare biologica, in certificatele de stare fitosanitara, documennte care vorinsoti materialul semincer in circulatia lui intre si spre unitatile horticole. Autennticitatea materialului semincer consitituie unul din principalele aspecte care se apreciaza pe baza analizelor morfologice si fiziologice ale plantelor. Un material biologic autentic presupune omogenitate genotipica si fenotipica apsoluta si o apartenenta clara la un anumit cultivar. Din aceste considerente pentru determinarea autenticitatii se recurge la analize fizice si chimice la masuratori biometrice, la unele teste anatomice care sa conduca la identificarea foarte clara a materialului repspectiv. Intodeauna comparatia se face cu descrierea existenta in registrul oficialal soiurilor. Puritatea biologica se exprima prin procentul….fata de formele straine. Pe baza determinarilor efectuate in camp sau in laborator se stabileste categoria biologica din care face parte materialul respectiv in functie de puritate. Valorile de incadrare in diverse categorii biologice sunt stabilite prin standarde iar abaterile de la aceste standarde pot conduce la declasificarea materialului in scrierea acestuia intr-o categorie inferioara sau poate duce pana la respingerea materialului respectiv de la recunoastere. Puritatea si autenticitatea trebuie sa aiba valori maxima 100% pentru categoriile biologice superioare, samanta amelioratorului prebaza , baza, si apoi lavori proportional mai reduse si scazute dar in niciun caz sub 95% indiferent de categoria biologica. Incadrarea in limiteel stabilite de standarde, impune lucraru de purificare biologica in timpul perioadei de vegetatie pentru culturi sau lucrari de conditionare a semintelor inafara perioadei de vegetatie.

Starea fitosanitara a semintelor si a materialului saditor trebuie sa elimine toate posibilitatile de transmitere a unor boli si daunatori la culturile nou infiintate. Astfel , pentru materialul saditor se acorda o imortanta aparte urmaririi virozelor prin testari serologice. Culturile semincere care prezinta plante parazite, buruieni de carantina, plante si seminte greu separabile ca regula generala se resping de la recunoastere.

Mentinerea capacitatii de productie a soiurilor si hibrizilor

Acest aspect reprezinta unul din obiectivele principale ale producerii de samanta, si se realizeaza diferentiat in functie de consitutia genetica a materialului dar si de modul de reproducere, generativ sau vegetativ, la soiuri, capacitatea de productie se poate mentine neschimbata prin pastrarea echilibrului genetic in cadrul acestora, pe cand la …..este dat de intensitatea la care se manifesta. Pentru speciile cu reproducere vegetativa, in absenta mutatiilor capaciatea de productie ramane neschimbata de la o generatie la alta. Daca apar forme mutante acestea pot fi identificate prin selectie si pot fi identificae prin selectie….

Pastrarea….genetic constituie….

Majoritatea soiurilor existente in cultura au origine hibrida. La unele soiuri se cunosc soiuri obtinute prin mutageneza iar la alte specii soiurile au fost obtinute prin metode conventionale. Trebuie retinut ca nu este posibila mentinerea capacitatii de productie numai prin simpla reinmultire a semintei de baza. Dupa o anumita perioada de timp fie datorita factorilor climatici, fie datorita zestrei ereditare se constata o pierdere treptata a capacitatii productive a unui soi, motiv pentru care se impune periodic inlocuirea totala a materialului biologic respectiv.

Desi se reprezinta uniformitate sub aspect morfologic si fiziologic totusi ele sunt formate dintr-un amestec de biotipuri cu constitutii genetice mai mult sau mai putin asemanatoare. Numarul biotipurilor care intra in componenta unui soi variaza in functie de metoda cu care a fost creat, de modul de reproducere, de vechimea in cultura si aria de raspandire. Astfel la plantele cu reproducere vegetativa numarul biotipurilor este foarte redus fata de plantele cu reproducere sexuata si mult mai mare la speciile alogame fata de cele autogame. De asemenea soiurile introduse recent in cultura contin mai putine biotipuri in comparatie cu soiurile mai vechi iar soiurile cu origine hibrida complexa contin mai multe biotipuri comparativ cu soiurile cu origine hibrida simpla. In cadrul fiecarui soi, numarul de biotipuri, raportul intre acestea raman neschimbate de la o generatie la alta daca nu intervin factorii care deranjeaaz echilibrul genetic. Cea  mai mare stailitate in cadrulsoiurilor se intalneste la soiurile cu inmultire vegetativa la care soiurile se obtin prin selectie clonala fara a interveni o baza ereditara straina. La speciile autogame, exista de asemenea stailitatea soiurilor datorita faptului ca reproducerea are loc prin gameti identici. La speciile alogame, numarul de biotipuri este mai mare, omogenitatea si stabilitatea fiind mai reduse. Cauzele care pot deprecia echilibrul genetic in cadrul soiurilor pot fi de natura biologica, hibridarile naturale, selectia naturala, mutatiile spontane, segregarile intarziate sau pot fi cauze de natura fizica amestecurile de seminete. Hibridarile naturale cu alte soiuri ….conduc la impurificarea soiurilor cultivate. Acest pericol apar emai evident la speciile alogame la care polenul poate fi transportat de vant, insecte si se poate face polenizare intamplatoare. In acest cazpastrarea echilibrului genetic poate fi asigurata prin izolarea in spatiu a culturilor semincere, prin purificarea biologica inainte de inflorit si prin inlocuirea materialului semincer la intervale mai scurte 1-2 ani. La speciile autogame nu trebuie facuta o izolare atat de mare in spatiu ca la cele alogame, iar datorita pericolului mai mic de impurificare cu polen strain samanta se poate reinoi la 2-3 ani. Selectia naturala poate favoriza pastrarea unor biotipuri care prezinta o adaptabilitate mai pronuntata si poate elimina de la reproducere, biotipurile mai sensibile modificand in felul acesta echilibrul genetic si implicit capacitatea de productie. Mutatiile spontane pot duce de asemena la o alterare a echilibrului genetic, insa influenta este ceva mai redusa impurificarea prin hibridare sau prin selectie naturala. Amestecurile de samanta constituie cea mai frecventa cauza de impurificare biologica iar pentru eliminarea acestei cauze se vor avea in vedere cateva masuri si anume :

  • Nu se vor cultiva loturi semincere dupa plante premergatoare din aceiasi specie
  • Nu se vor cultiva mai multe soiuri la speciile autogame in aceiasi sola
  • Nu se vor utiliza aceleasi masini de samanant/recoltat si conditionat pentru mai multe soiuri.
  • Nu se vor pastra mai multe soiuri in aceiasi magazie.

Nerespectarea acestor masuri ducand la impurificarea si deprecierea totala a valorii….a soiului.

Pentru hibrizi mentinerea … de manifestare a heteroziului sub toate formele sale, somatic, reproductiv, adaptiv se realizeaza prin pastrarea puritatii biologice a formelor parentale si prin marirea gradului de hibriditate a semintei.

Heterozisul este un fenomen biologic caracteristic atat specilor alogame cat si celor autogame si in functie de gradul de exteriorizare sau tipul de manifestare deosebim: heterozisul somatic caracterizat prin dezvoltarea luxuriana a organeor vegetative, heterozisul reproductiv evidentiat prin dimensiunile mai mare ale inflorescentelor si fructelor, heterozisul adaptativ care presupune o adaptare mai buna a organismelor la conditiile nefavorabile de mediu. Cea mai puternica manifestare a heteroziului se manifesta in F1 pentru ca in generatiile urmatoae datorita segregarii vigoarea hibrida sa scada foarte mult,  generatia din F0 trebuie produsa in fiecare an pentru ca numai in acest fel se constata manifestarea heterozisului in generatia F1.

Pastrare puritatii formelor parentale. Necesita respectarea normelor specifice in functie de speciile si caracteristicile morfologice de la speciile cu care selucreaza.

Micsorarea puritatii biologice a liniilor consangvinizate influenteaza capacitatea combinativa si astfel micsoreaza intensitatea de manifestare a heterozisului. Pastrarea …. a liniilor consangvinizate se face prin izolarea…in spatii prin care se adauga lucrariile de purificare biologica in timpul perioadei de vegetatie. Marirea gradului de hibriditate a semintei se poate realiza prin izolarea perfecta a spatiilor din loturile de hibridare si iprin evitarea polenizarii formei materne cu polen propriu. Spatiu de izolare depinde de …. cea mai mare distana se cunoaste la sfecla pentru zahar care este de aprox de 10km.

Pe o arie de 10km nu este posibil sa se intallneasca 2 loturi semincere hibride cu aceiasi cultura.

Pastrarea starii fitosanitare a materialului semincer

Datorita consecintelor negative pe careo au bolile care se transmit prin samanta, sunt necesare masuri severe de protectie fitosanitara. Amplasarea loturilor pentru samanta se face numai in zonele in care agentii fitopatogeni specifici pentru o anumita cultura nu se manifesta  pentru zona respectiva. Chiar si in cadrul zonelor foarte favorabila, zonelor optime se vor evita terenurile joase precum si terenurile cu exces de umiditate care ar putea favoriza atacul unor agenti fitopatogei. Se vor evita monoculturile precum si plantele premergatoare care pot avea boli comune. Toate lucrarile fie cele de baza fie cele de intretinere trebuie efectuate in epoca optima pentru  a se evita pe cat posibil o concordanta intre faza critica a plantei si momentul optim de atac a patogenului sau daunatorului. In timpulperioadei de vegetatie se vor efectua controale periodice a starii fitosanitare pentru a se identifica eventualii agenti patogeni. Controlul fitosanitar urmareste intr-o prima etapa gradul de extindere a atacului si daca atacul nu este identificat in mai multe focare se poate proceda la eliminarea acestor focare dinlan inainte de recoltare iar daca focarele cuprind intreaca cultura se elimina lanul de la recunoastere. La fiecare conrol se determina gradul de atac prin acordarea de note de la 1-5,pentru fregventa, pentru intensitatea de mansifestare si dupa care se calculeaza valorilemedii ale gradului de atac.

Controlul si certificarea loturilor smeincere

Intreaga activitate care priveste controlul si certificarea loturilor de samanta si material saditor este regelemnata prin lege si este desemnata o atoritate nationala care coordoneaza toata aceasta activitate de la nivelul ministerului agriculturii, activitate care se desfasoara la nivelul inspectoratelor pentru controlul si certificarea semintelor de la  nivel de fiecare judet. Inspectoratele teritoriale supravegheaza si acrediteaza acttivitatile agentilor autorizati in producerea si prelucrarea si comrcealiarea semintelor. Controalele se efectueaza in toate fazele deproducere, prelucrare, comercializare si folosire si utilizare a materialului semincer pentru a se putea cunoaste in orice moment puritatea biologica, absenta buruienilor de carantina, frecventa semintelor greu separabile, starea fitosanitara. Sunt supuse controalelelor in camp in vederea certificarii urmatoarele loturi: loturi semincere la producerea semintelor la cerealele pentru boabe, la porumb la leguminoasele pentru boabe, floarea soarelui, plante tehnice plante medicinale. Plantatiile viticole destinate de coarde altoi, plantatii viticole de portaltoi si scolile de vita, plantatii pomicole furnizoare de butasi si altoi, scolile de puieti, scolile de pomi altoiti,plantatiile de arbusti fructiferi, loturile semincerepentru producerea semintelor de legume,si loturile semincere pentru producerea de seminte de flori si material .

Etapele de desfasurare a activitatii de certificare sunt urmatoarele:

  • -stabilirea provenienei categoriei biologice si autenticitatii materialului semincer
  • Verificarea amplasarii loturilor smeincere
  • Verificarea respectarii tehnologiilor specifice entru fiecare lot semincer
  • Controlul puritatii biologice si a starii fitosanitare comparativ cu standardele in vigoare.

Toate aceste date s einscriu in documente care intr-un exemplar raman la inspectoratele de control, unulla unitatileproductatoare de samanta si material semincer, si un exemplar insosteste samanta.