Producerea rasadurilor de legume. Amestecuri de pământ folosite la producerea răsadului

Producerea rasadurilor de legume reprezinta o etapa tehnologica foarte importanta in cultura legumelor deoarece foarte multe specii de cultura prin rasaduri.

Producerea răsadurilor de legume este o etapă esențială în obținerea unor culturi de calitate. Alegerea amestecului de pământ potrivit este crucială pentru asigurarea unei bune germinări și dezvoltări a plantelor. Răsadurile au nevoie de un mediu de creștere care să le asigure nutrienții necesari, un drenaj corespunzător și o aerare optimă a rădăcinilor.

         Rasadurile sunt plante legumicole tinere produse in sere,in solarii sau in rasadnite si care ulterior se planteaza la loc definitiv in camp sau in spatii protejate.Producerea rasadurilor prezinta o serie de avantaje cum ar fi:

1-posibilitatea largirii arealului de cultura al unei specii legumicole in zone unde infasiarea culturii prin semanat direct nu este posibila din cauza intarzierii frunctificarii.

2-scurtarea per de vegetatie a culturilor cu posibilitatea de a cultiva specii pretentioase la caldura si in zonele mai reci

3-obtinerea de productii mai timpurii comparativ cu culturile infiintate prin semanat direct in camp.

4-economie de samanta la unitatea de suprafata

5-asigurarea densitatii optime la speciile de seminte mici si cu germinarea greoaie ex telina

6-posibilitatea folosirii intentise a terenului prin culturi succesive

7-esalonarea productiei pe o perioada cat mai lunga asigurandu-se asfel legume proaspete pe tot parcursul anului

AMESTECURI DE PAMANT FOLOSITE LA PRODUCEREA RASADULUI:

-un amestec bun pentru producerea de rasaduri trebuie sa aiba urmatoarele insusiri:

a-sa fie bogat in elemente nutritive

b-sa asigure schimbul de gaze cu atmosfera exterioara

c-sa aiba ph corelat cu cerintele speciei pentru care se foloseste.

d-sa nu contina microorganisme fitopatogene

e-sa aiba un continut scazut in saruri

f-sa nu permite schimbarea valorii ph-ului sub actiunea udarilor cu apa cu continut ridicat de calcar sau din cauza aplicarii fertilizarilor faziale.

g-sa fie usor permeabile si cu capicatitate buna de retinere a apei

         Materialele folosite la pregatirea amestecurilor nutritive sunt:

-mranita

-turba

-unele composturi

-nisipul

         Mranita-este un gunoi de grajd foarte bun descompus care se obtine prin fermentarea gunoiului de grajd proaspat pe o perioada de minim 2 ani.

-se caracterizeaza printrun grad ridicat de afanare si permeabilitate

-are culoare brun negricioasa

-este foarte bogata in elemente nutritive

-are un ph alcalin

-prezinta dezavantajul ca este purtatoare de seminte de buruieni si de agenti patogeni motiv pentru care este necesara dezinfectia amestecurilor in compozitia carora intra

         Turba-se gaseste sub forma de zacaminte naturale in diferite zone ale tarii si se formeaza in urma descopmnuerii lente a vegetatiei.

-are un continut scazut de elemente minerale

-nu contine seminte de buruieni si agenti patogeni

-are o mare capacitate de retinere a apei si punere a acesteia la dispozitia plantelor

         Compostul-un ingramasant organic rezultat in urma descompunerii diferitelor resturi vegetale si animale dupa o prealabila umezire,amestecare si adaos de ingrasaminte minerale

         Nisipul-se foloseste la pregatirea amestecurilor de pamant deoarece asigura un grad ridicat de afanare si permeabilitate

-de regula se foloseste nisip de rau care trebuie sa fie curat fara bolovani sau resturi vegetale!
         Procurarea materialelor si pregatirea amestecurilor trebuie sa se faca din toamna.

         Mai intai se alege reteta de amestec in conformitate cu scopul pentru care se foloseste si cu cerintele speciei pentru care se foloseste.

         Structura-pe o platforma betonata componentele din amestec se aseaza in straturi alternative. La baza se aseaza mateirale usoare iar la varful gramezii materiale mai grele.

         Amestecarea componentelor se face prin clopatare,de o parte si de alta a gramezii initiale formandu-se astfel 2 gramezi mai mici dupa care se reface din nou gramada initiala.

         Amestecul astfel pregatit se dezinfecteaza dupa care se acopera cu folie de polietilena si se eticheteaza.Pe eticheta se trece reteta folosita,proportia componentelor si data pregatiri amestecului.Cu aproximativ 2 saptamani inainte de folosire se introduce in spatiul de introducere a rasadului pentru a se incalzi sau daca este posibil se introduce de la inceput in magazin sau in alte spatii disponobile.

  1. uperioară este acidă și, de obicei, nu conține seminte de ierburi, fiind ideală pentru răsaduri.
  2. Compost
    Compostul adaugă nutrienți organici și îmbunătățește structura solului. Acesta ajută la dezvoltarea unui sistem radicular sănătos și susține creșterea răsadurilor. Compostul poate fi preparat acasă din resturi organice sau poate fi achiziționat din magazinele de specialitate.
  3. Perlit
    Perlitul este un material ușor, poros, care ajută la îmbunătățirea drenajului și aerării solului. Este adesea utilizat în amestecuri pentru a preveni compactarea solului și pentru a oferi o mai bună oxigenare a rădăcinilor.
  4. Vermiculit
    Vermiculitul este un alt material folosit pentru îmbunătățirea drenajului și reținerea apei. Acesta este adesea utilizat în combinație cu perlitul pentru a obține un amestec echilibrat de aerare și reținere a apei.
  5. Argilă
    Argila poate fi utilizată în amestecuri pentru a îmbunătăți retenția apei, însă trebuie folosită cu moderație, deoarece un exces de argilă poate duce la compactarea solului, limitând drenajul.
  6. Nutrienți suplimentari
    În funcție de cerințele culturii, pot fi adăugați nutrienți suplimentari, cum ar fi îngrășăminte lichide sau granule de tip NPK, pentru a asigura răsadurilor un aport constant de substanțe nutritive. Acestea sunt de obicei aplicate în cantități mici și gradat pe parcursul fazei de dezvoltare.

Amestecuri de pământ pentru răsaduri

  1. Amestec standard (pentru majoritatea legumelor)
    • 50% turbă de calitate
    • 25% compost sau humus
    • 25% perlit sau vermiculit
    Acest amestec este ideal pentru majoritatea culturilor de legume, oferind un bun echilibru între aerare și reținerea apei. Este potrivit pentru legume precum roșiile, castraveții, ardeii, varza sau salata.
  2. Amestec pentru plante cu rădăcini adânci (ex. tomate, vinete)
    • 40% turbă
    • 40% compost
    • 10% perlit
    • 10% argilă
    Plantele cu rădăcini adânci au nevoie de un sol mai dens care să le susțină rădăcinile pe măsură ce cresc. Acest amestec asigură o retenție adecvată a apei și nutrienților, dar și un drenaj suficient pentru a preveni acumularea excesivă de apă.
  3. Amestec pentru plante cu rădăcini superficiale (ex. salată, spanac)
    • 60% turbă
    • 20% compost
    • 20% perlit sau vermiculit
    Plantele cu rădăcini superficiale au nevoie de un sol ușor și bine aerat, care să permită dezvoltarea rapidă a rădăcinilor. Acest amestec este mai poros și favorizează o mai bună oxigenare a rădăcinilor.
  4. Amestec pentru răsaduri de ardei și castraveți
    • 40% turbă
    • 40% perlit
    • 20% compost
    Răsadurile de ardei și castraveți necesită un amestec mai ușor, cu un drenaj bun și o capacitate moderată de reținere a apei, astfel încât rădăcinile să se dezvolte uniform.

Tehnici de pregătire și utilizare a amestecurilor

  1. Sterilizarea substratului
    Este recomandat ca amestecurile de pământ să fie sterilizate înainte de utilizare, mai ales în cazul compostului, pentru a elimina posibilele boli sau dăunători. Acest lucru poate fi realizat prin expunerea amestecului la temperaturi de 70-80°C timp de 30-45 de minute.
  2. Hidratarea substratului
    Înainte de semănat, substratul trebuie udat corespunzător pentru a-l aduce la o umiditate optimă. Evitați udarea excesivă, care poate duce la stagnarea apei și putrezirea semințelor.
  3. Semănatul
    După pregătirea amestecului, semințele de legume trebuie semănate conform recomandărilor specifice pentru fiecare cultură. Majoritatea răsadurilor se seamănă în recipiente mici, care pot fi transplantate ulterior în câmp sau în solul definitiv.

Îngrijirea răsadurilor

  • Lumina: Răsadurile au nevoie de multă lumină pentru a se dezvolta sănătos. Dacă se produc în interior, este recomandată utilizarea unor lămpi speciale pentru plante.
  • Temperatura: O temperatură constantă între 18-24°C este ideală pentru germinarea și dezvoltarea răsadurilor.
  • Udarea: Mențineți umiditatea constantă, dar evitați udarea excesivă, care poate duce la putrezirea rădăcinilor.

         Semanatul-momentul efectuarii semanatului pentru producerea de rasaduri se stabileste un raport de :-

Epoca de plantare in camp

Varsta rasadului

Posibilitatea rasadului pobisilitatii de lumina si temperatura.

         Semanatul se poate face in randuri la 4-8 cm distanta daca rasadurile se repica si la 8.10 cm cand nu se repica sau mai rar prin imprastiere

         Dupa semanat semintele se acopera cu un strat de pamant de 0,5 cm care se taseaza usor ,se uda si se acopera cu geamuri peste care se pune folie de solar..

         Lucrarile de ingrijire aplicate de la semanat la rasarire constau in urmarirea evolutiei temperaturii din stratul de pamant si mentinerea ei la valoarea optima.

-aerisirea

-udarea la nevoie

         lucrarile aplicate dupa rasarire:

-reglarea temperaturii

-reglarea luminii

-reglarea umiditatii

-repicatul

-combaterea buruienilor

-combaterea bolilor si daunatorilor

-calirea

         Ddarea-cand rasadurile sunt mici se uda cu apa calduta folosindu-se de regula 2,3 litri pe metru patrat iar mai tarziu cand rasadurile cresc cantitatea de apa ajunge la 8-10 litri pe metru patrat.

         Repicatul:consta in transplantarea la distante mai mari a rasadurilor din semanare deasa in scopul asigurarii conditiilor optime de lumina si de hrana si de apa si de aer.

         In practica repicatul se executa la aproximativ 10 zile de la rasarire sau cand plantele au format primele 2 frunze.

         Inainte de repicat rasadurile se uda foarte bine pentru a se scoate cu cat mai multe radacini si se repica cu 1,2 cm mai adanc decat au fost ele initial.

         Combaterea buruienilor-se face prin plevit sau prin ierbicidare.

         Combaterea bolilor si daunatorilor:se face prin tratamente cu solutii de insectofungicide  in concentratiile si momentele indicate pe ambalajele in care se comerciealizeaza .

         Calirea –consta in pregatirea rasadurilor pentru condiitiile din camp.se realizeaza prin aerisiri repetate pana la descoperirea totala a rasadurilor atat ziua cat si noaptea precum si reducerea udarilor timp de 7-10 zile

ELEMENTELE COMPONENTE ALE UNEI RASADNITE SIMPLE.

-topul rasadnitei confectionat din scandura de brad cu grosimea de 2,3 cm si cu latimea de 25-30 cm.

         lungimea rasadnitei simple este de 4m iar inaltimea de 1-1,5 m.Acest tip de scandura este demontabil si prezinta avantajul ca dupa fiecare zezon se poate desface si se pastra in diferite adaposturi prelungindu-se astfel durabilitatea-

         Transversal-locul se intareste cu 3 rigle din lemn care au capetele ingropate in scandurile laterale.Aceste rigle sunt asezate la 1 m distanga una de alta. Astfel incat topul de rasadnita este impartit in 4 parti egale.Acoperirea rasadnitelor se face cu sticla sau cu panouri din material plastic in functie de posibilitatile financiare.

         Ferestrele  obisnuite de rasadnita au rama de 1,5 m lungime,1 m latime iar panoruile din material plastic au  lungimea de 2m si latimea de 1,5 m.

Alegerea amestecului de pământ pentru răsaduri de legume este un factor crucial pentru o producție de succes. Aceste amestecuri trebuie să fie adaptate tipului de legumă și condițiilor specifice de creștere. Folosind substraturi de calitate, corect pregătite și îngrijite, se asigură răsaduri sănătoase, care vor da roade bogate pe parcursul întregii perioade de vegetație.